Obezitatea, impact economic ca tutunul, violentele armate si terorismul?

In prezent, exista in lume peste 2,1 miliarde de obezi si supraponderali, ceea ce reprezinta circa 30% din omenire. Numarul lor este de doua ori si jumatate mai mare decat cel am malnutritilor, iar obezitatea este cauza directa a 5% dintre decese.

Iar problema nu priveste numai sanatatea publica ci, mai larg, constituie o amenintare la adresa economiei mondiale. Impactul economic al obezitatii se estimeaza la 2.000 de miliarde dolari pe an, respectiv 2,8% din PIB al lumii, comenteaza Project Syndicate, intr-un articol pe aceasta tema.

Ne ameninta bunastarea

Conform unui studiu recent intocmit de catre McKinsey Global Institute din Chicago, SUA, obezitatea produce asupra lumii un impact economic comparabil cu cel al tutunului, al violentelor armate si al terorismului.

Luand in calcul si constatarea ca fenomenul se accentueaza de la un an la altul, specialistii au calculat ca, la nivelul anului 2030, aproape jumatate din populatia planetei ar putea fi formata numai din supraponderali si obezi.

Aceasta ciudata epidemie n-a cuprins numai tarile cele mai dezvoltate. Pe masura ce avanseaza economiile emergente, cetateniilor lor devin din ce in ce mai corpolenti. Cresterea veniturilor actuale ii indeamna sa compenseze lipsurile alimentare de altadata. In India si China, obezitatea din mediul urban este de 3-4 ori mai ridicata decat in cel rural.

De altfel, rata obezitatii explodeaza in tarile care s-au emancipat, dupa ce multa vreme alimentatia fusese deficitara. Merita citat cazul statului insular Nauru, din Micronezia, unde acum o suta de ani se murea de foame, iar in 2005, OMS a constatat ca 70% din populatie este obeza. Ponderea totala a supraponderalilor din Nauru se ridica la 93% - 94%.

Pe plan international, s-au initiat masuri pentru combaterea proliferarii acestui flagel. Masurile includ crearea de cantine scolare cu hrana echilibrata, concepte care sa incurajeze mersul pe jos in mediul urban, inscriptionarea caracteristicilor pe ambalajul alimentelor, diferite masuri fiscale, etc.

In ce conditii e considerata obezitatea o dizabilitate la locul de munca

Excesul alimentar si sedentarismul

De cea mai mare importanta este insa constientizarea populatiei, pentru ca fiecare sa fie informat cu privire la riscurile supraalimentarii si ale vietii sedentare. La cele dintai sunt expuse ideosebi tarile emergente, iar sedentarismul a ajuns obisnuinta in tarile cele mai dezvoltate.

Specialistii au stabilit, cu titlu de exemplu, un ansamblu de 44 masuri, care daca s-ar aplica in Marea Britanie, aceasta ar ajunge sa controleze rata obezitatii si ar ajuta aproximativ 20% din obezi sa revina la o greutate normala in urmatorii 5 - 10 ani.

Pe termen lung, economiile rezultate din scaderea cheltuielilor de sanatate si din cresterea productivitatii ar putea recupera toate costurile generate de ansamblul acestor masuri. Concret, evolutia indicelui de obezitate de la o rata pozitiva, ca in prezent, catre una negativa ar putea aduce numai in Marea Britanie economii de 1,2 miliarde dolari pe an.

Dar eficienta masurilor este conditionata de aplicarea lor orchestrata, pe o scara cat mai larga. Nimeni nu poate lupta cu obezitatea de unul singur. Nici mass media, nici educatorii, profesionistii din domeniul sanitar, producatorii sau distribuitorii de alimente, proprietarii restaurantelor si nici macar guvernele.

Din nefericire, unii se lasa descurajati, pe fondul faptului ca nu exista o reteta sau o metoda sigura si rapida care sa determine nemijlocit atingerea scopului. Este inevitabil deci sa acceptam experimentarea, tatonarea pe mai multe cai, pana cand se va dovedi ca unele din ele functioneaza mai bine si duc la rezultate.

Cu atat mai putin, nivelul investitiilor ce se fac pe plan global pentru cercetari in domeniu n-ar trebui sa sperie pe nimeni, chiar daca se cifreaaza la 4 miliarde dolari pe an. Pare mult, dar este infim: nu reprezinta decat 0,2% din costurile sociale pe care flagelul le genereaza in lume.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...