Cum sa ne concentram mai bine

Fie ca este vorba de un examen, de o sarcina dificila, de un simplu joc sau de o discutie, concentrarea ne ajuta sa facem mai repede si mai bine ceea ce ne-am propus, sa folosim mai bine resursele de care dispunem si sa nu ne epuizam.

Cercetarile arata ca, in decurs de 24 de ore, o persoana uita aproximativ 80% din ceea ce a invatat, asa ca nu trebuie sa mire faptul ca tot mai multi oameni cauta modalitati prin care sa isi imbunatateasca memoria si puterea de concentrare. Iata cateva suplimente si sfaturi care te pot ajuta sa iti imbunatatesti performantele.

Imparte fiecare activitate pe "bucati", care sa poata fi efectuate succesiv si relativ repede. Daca, de exemplu, trebuie sa scrii un raport, mai intai documenteaza-te, sistematizeaza datele si elimina lucrurile inutile. Impartind sarcinile pe etape concrete, vei fi mai atent/a la ceea ce faci la un moment dat si rezultatul va fi mai bun.

Invata sa compartimentezi timpul. In loc sa lucrezi la o singura sarcina, incearca sa ti le programezi alternativ. In plus, mai ales in cazul in care ai o problema dificila de rezovat, dupa ce te-ai ocupat de alta parte dintr-o alta sarcina, s-ar putea sa vezi mai limpede lucrurile sau dintr-o noua perspectiva, care sa le faca mai simple. Se intampla uneori ca, dupa ce te-ai gandit prea mult la un singur lucru, sa nu mai poti percepe toate detaliile sau posibilitatile sale. Alternarea succesiva a sarcinilor este benefica in acest sens.

Nu amana! Daca ai ceva de facut, fa, chiar daca iti face mai putina placere. Daca amani, problema nu se va rezolva de la sine - dimpotriva, vei avea chiar mai putin timp la dispozitie si probabil nici nu vei reusi sa te concentrezi la fel de bine pentru a termina, in criza de timp.

Incearca sa te gandesti exclusiv la ceea ce ai de facut si sa ignori orice altceva. Daca trebuie sa citesti, limitele a ceea ce vezi sunt marginile cartii sau ale monitorului. Orice altceva dispare. Cum vederea este unul din elementele importante intr-o activitate, daca nu vezi ceva, nu te va distrage, asa ca incearca sa practici acest tip de atentie exclusiva atunci cand te concentrezi asupra unui detaliu semnificativ.

Studii recente arata ca exista o legatura evidenta directa intre puterea de concentrare si fier si zinc. Deficienta de zinc poate conduce la pierderea capacitatii de concentrare si la o memorie mai putin buna pe termen scurt, iar pierderea abilitatii de concentrare poate fi un indicator prematur al carentei de fier.

Desi nu exista o legatura directa intre dieta zilnica si capacitatea de memorare, o dieta sanatoasa ajuta la cresterea performantei in general, asa ca efectele se resimt si in acest plan.

Excesul sau deficitul de hrana influenteaza negativ puterea de concentrare. Pe de alt parte si somnul insuficient conduce la pierderea capacitatii de concentrare. Intrucat opt ore de somn pe noapte este, pentru multe persoane un ideal, afla care este nevoia de somn a organismului tau si pune in practica.

Dificultatile de concentrare la copii

Dificultatea de concentrare este o disfunctie cerebrala, o reactie dezadaptativa la un mediu ostil sau inadecvat, o lipsa de maturitate, o caracteristica innascuta sau un efect al educatiei insuficient structurate.

Dificultatile de concentrare reprezinta unul dintre motivele frecvente pentru care un copil este adus la psiholog de catre parinti, la initiativa lor sau la solicitarea educatoarei sau a invatatoarei.

Asociate frecvent cu dificultatile de invatare, cu retardul sau chiar cu esecul scolar si cu probleme comportamentale si de adaptare, dificultatile de concentrare sunt adesea confundate cu deficitul intelectual. Se estimeaza, astazi, ca mai mult de un scolar din zece sufera de o forma de dificultati de concentrare.

De cele mai multe ori, deficitul atentional al copilului reprezinta o problema si preocupa parintii, care solicitata ajutorul specialistului (psiholog, logoped, medic neuropsihiatru) odata cu debutul scolaritatii, atunci cand, confruntate cu exigentele si rigorile programului scolar, problemele de concentrare devin evidente si perturbatoare si sunt semnalate de invatatoare.

In general, dificultatile de concentrare se deceleaza intre 6 ani si 9 ani. Inainte de 6 ani, parintii isi descriu copilul cu deficit de concentrare, ca fiind "foarte vioi", "plin de energie", "vesnic in actiune", "turbulent"- ceea ce e firesc pentru ca la acesta varsta, dominanta este componenta comportamentala - hiperactivismul, instabilitatea psiho-motorie. De fapt, aceste tulburari sunt decelabile de la 3 - 4 ani, iar depistarea precoce este foarte importanta si ea trebuie obligatoriu validata de catre specialist.

Concentrarea atentiei presupune capacitatea de a-si fixa activitatea mentala pe un obiect sau pe o sarcina si de a inhiba alte centre de interes perturbatoare, practic este vorba de o activitate de selectare si de filtrare a informatiei. Aceasta activitate selectiva sta, de fapt, la baza invatarii.

Putem vorbi de dificultati de concentrare, daca un copil nu se poate juca prelungit cu un joc care necesita atentie sustinuta, nu este capabil de efort intelectual prelungit, se plictiseste usor de orice tip de activitate, este cu mare usurinta distras de orice tip de stimul din ambianta, isi intrerupe frecvent activitatea si are dificultati in a finaliza o sarcina, are adeseori aerul ca nu asculta cand i se vorbeste, uita ce are de facut, rataceste sau pierde cu usurinta obiecte personale, nu reuseste sa se organizeze, lucreaza sau se joaca haotic sau raspunde adeseori la intamplare la intrebari precise.

In aceste situatii, este obligatoriu sa se faca o evaluare a nivelului intelectual al copilului (pentru a se exclude deficitul intelectual) si sa se determine acuitatea vizuala si auditiva pentru a elimina eventualele deficiente senzoriale care pot genera dificultati de concentrare.

Este indicat si un examen logopedic pentru ca practica a demonstrat ca intreruperile in vorbire si tulburarile de invatare ale scris-cititului sunt, in mod curent, cauzele problemelor de concentrare.

Incidenta cea mai mare a tulburarilor de concentrare s-a constatat a fi si cadrul simptomatologiei specifice sindromului cunoscut sub denumirea de A.D.H.D - Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional.

Copiii afectati de A.D.H.D. sunt catalogati de anturaj ca fiind dificili, capriciosi, opozitionisti, recalcitranti, impulsivi, conflictuali, agresivi si de aceea sunt, de regula, marginalizati in grupul de copii si culpabilizati in familie.

Din acest motiv, ei traiesc un sentiment de izolare, au constiinta faptului ca sunt altfel decat ceilalti, au o imagine de sine negativa, dezvolta frecvent complexe de inferioritate, sunt demotivati scolar si pot dezvolta compensator - pentru a se revaloriza - comportamente dezadaptative care le sporesc dificultatea de integrare, agresivitate verbala si/sau fizica sau atitudini de fronda.

Acestor consecinte li se adauga, de regula, dificultatile scolare cu care inevitabil acesti copii se confrunta. Adeseori performantele lor scolare sunt sub nivelul capacitatii cognitive reale, ceea ce face ca presiunea din partea familiei sa fie resimtita si mai frustrant de catre copil.

Acest tip de simptomatologie afecteaza eficienta intelectuala si performanta scolara, personalitatea copilului, dezvoltarea si maturizarea lui emotionala (cu riscul reactiilor depresive), competenta sa relationala si calitatea adaptarii sociale, punand in pericol sansele sale de reusita sociala.

Ingrijirea si tratarea copilului hiperkinestezic cu deficit de concentrare necesita o abordare multidisciplinara, articulata, coerenta si mai ales consecventa in care sunt deopotriva implicati parintii, psihologul, logopedul, educatorii, profesorii si mai ales copilul insusi.

De ce scade puterea de concentrare odata cu varsta?

Adultilor le este mai greu decat tinerilor sa elimine informatiile irelevante si sa se concentreze intr-un mediu aglomerat. Studiile mai noi arata ce se intampla in creier pe masura ce oamenii imbatranesc si din ce cauza abilitatea de "multi-tasking" scade cu varsta.

Cercetatorii au folosit imagistica functionala prin rezonanta magnetica (fMRI) pentru a obseva cum functioneaza creierele tinerilor (20 - 30 de ani), adultilor maturi (40 - 60 de ani) si batranilor (65 - 87 de ani).

Ei au supus pe participantii la experiment la o serie de teste de memorie si le-au monitorizat creierele pentru a vedea ce zone "se ilumineaza".

Oamenii de stiinta au dorit sa afle daca schimbarile din creier datorate imbatranirii sunt specifice unor anumite activitati sau, dimpotriva, sunt generalizate de-a lungul unui numar mari de regiuni din creier care au de-a face cu memoria.

Ceea ce au descoperit a fost ca abilitatea de a elimina informatiile inutile si care iti distrag atentia are de-a face cu doua zone din creier din lobii frontali.

O zona, numita cortexul prefrontal dorsolateral, este implicata in actiunile care necesita concentrare, precum cititul. Cealalta zona, care contine regiunile medii frontale si parietale, este asociata cu activitati care nu presupun concentrarea, specifice odihnirii, cum ar fi gandurile despre tine insuti, ce ai facut cu o seara inainte, si monitorizarea lucrurilor care se intampla in jurul tau.

In cazul tinerilor, in timpul executiei unei anumite activitati care necesita concentrare, activarea primei zone creste, iar activarea celei de-a doua scade.

In cazul maturilor, s-a constatat ca alternanta de activare a celor doua zone nu mai functioneaza atat de bine. Cea de-a doua zona ramane activata, iar "agitatia" din prima creste. In cazul batranilor, aceasta situatie este si mai pronuntata, ceea ce explica abilitatea lor redusa de a face fata informatiilor irelevante care le distrag atentia.

Aceste descoperiri au confirmat ca schimbarile la nivelul creierului au loc in legatura cu anumite sarcini specifice ale memoriei si ca cresc in mod liniar pe masura ce oamenii imbatranesc.

Violența domestică a devenit infracțiune în Kazahstan. Ce pedepse riscă agresorii

Violenţa domestică împotriva femeilor şi a copiilor a devenit infracţiune în Kazahstan, după ce preşedintele Kasîm-Jomart Tokaiev a semnat luni o nouă lege, relatează marţi, 16 aprilie,...

Primar agresiv cu o mamă care îi reproșează că la grădiniță copiii se spală la găleată: “Ce ați fi vrut, să o iau în brațe, să o pup?” VIDEO

O filmare cu scandalul dintre un primar din Timiș și mama unui copil, care îi reproșează că nu există apă la grădinița din sat, a fost postată pe rețelele de socializare, zilele...