Graul de astazi - ne hraneste sau ne imbolnaveste?

In ziua de astazi, cel mai adesea, judecam calitatea painii in functie de prezenta sau absenta adaosurilor chimice. Insa, chiar fara sa contina temutele E-uri, cat de buna este painea pe care o consumam?

Incercand sa raspunda la aceasta intrebare si plecand de la regula de baza, si anume aceea ca paine sanatoasa fara o faina sanatoasa nu exista, specialistii de la SanteNature au ajuns la examinarea proprietatilor "graului modern". Iata descifrarea acestui concept.

Graul, o binecuvantare pentru omenire

Cand a inceput cultivarea graului, nimeni nu poate spune cu precizie. Se estimeaza insa, ca in urma cu circa 10.000 de ani, oamenii, culegand seminte de cereale, au descoperit ca acestea puteau fi pastrate mai mult timp fara a se altera. Acest lucru i-a facut sa le cultive, trecand astfel de la stadiul de vanatori-culegatori, la cel de agricultori.

Graul, cea mai productiva dintre cerealele cultivate, a permis sedentarizarea nomazilor si aparitia primelor asezari de dimensiuni mai mari, cu o diviziune a muncii ce a permis progresul tehnic, intelectual, artistic si stiintific.

Prin urmare, se poate spune ca a cultiva graul a reprezentat o binecuvantare pentru umanitate. Cu timpul, oamenii au cautat sa traga cat mai multe foloase de pe seama acestei cereale, urmarind crearea unor soiuri de grau mai productive si mai rezistente la intemperii.

Soiuri selectate pentru a umfla mai bine painea

In cursul istoriei, un element important a intrat in joc in selectionarea soiurilor de grau, si anume capacitatea aluatului preparat din faina acestei cereale de a se umfla cat mai mult. Spre deosebire de alte fainuri, cum ar fi cea de orez, porumb, hrisca, mei, care nu cresc deloc, oricat ar fi de amestecate cu apa si drojdie, graul contine acel amestec de proteine numit de cercetatori gluten, care permite aluatului sa se umfle prin fermentare.

Glutenul existent in specia Einkorn sau graul salbatic - primul grau cultivat - era intr-o cantitate mica. Insa egiptenii au reusit, prin incrucisarea Einkorn-ului cu o alta planta, obtinerea unui soi de grau bogat in gluten, al carui nume stiintific este Triticum Dicoccum.

De atunci, preocuparea oamenilor vizavi de aceasta cereala a fost de a crea varietati de grau tot mai bogate in gluten, pentru a crea paini cat mai umflate si mai moi.

La sfarsitul secolului al XIX-lea si apoi in anii 1960, cercetarile agronomice au cunoscut progrese rapide in ceea ce priveste dezvoltarea cerealelor mai rezistente, mai productive, mai bogate in gluten. Patiseriile s-au dezvoltat cu repeziciune, consumatorii fiind fericiti ca puteau gusta varietati de paine si prajituri tot mai fine.

Genetica graului, modificata profund

Genetica graului este una dintre cele mai complicate, genomul graului nefiind inca descifrat in intregime. Se stie ca graul modern, creat in anii 1970, numit Lerma Rojo 64, Siete Cerros, Sonora 64 sau Super X are 42 de cromozomi, pe cand Einkorn, stramosul tuturor speciile de grau avea doar 14 cromozomi. Hibridizarile au dus la obtinerea unor specii pe care le numim in continuare grau, dar care par atat de diferite de graul pe care il cunosteau stramosii nostrii, asemenea unui elefant fata de un soarece.

Intoleranta la gluten, tot mai frecventa

Aceste "imbunatatiri" succesive ale graului, pe temeiul, ce-i drept justificat din anumite puncte de vedere, al cresterii productivitatii, au dus la prezenta in grau a unor noi proteine - mai mult de 14 la numar, potrivit unor specialisti. Insa organismul uman nu s-a putut adapta genetic atat de rapid pentru a crea enzimele necesare digerarii acestor proteine.

Urmarea? Consumarea graului modern ar duce la aparitia unui numar tot mai mare de cazuri de intoleranta la gluten, sau cel putin o sensibilitate, manifestata prin balonari, oboseala, dureri de cap, oase fragile.

In cartea intitulata "Gluten: cum ne intoxica graul modern ", specialistul Julien Venesson sustine ca cercetatorii agronomi au modificat profund genetica graului, conducand la specii gen "Frankengrau". Speciile moderne de grau, tot mai bogate in gluten, sunt toxice pentru organismul uman, conducand la o explozie de alergii si, mai grav, boli autoimmune, potrivit lui Julien Venesson.

Catre un regim fara gluten?

In aceste conditii, Julien Venesson, precum si alti specialisti recomanda un regim fara gluten, sustinand ca proteinele cunoscute sub numele de gluten nu sunt necesare organismului uman. De remarcat insa, vizavi de acesta dieta, ca parerile specialistilor in nutritie si sanatate sunt impartite: unii considera ca, in afara unei probleme medicale serioase care sa justifice o astfel de alegere, regimul fara gluten priveaza organismul de nutrienti importanti.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...