Ziua de 14 iunie este stabilita de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) ca zi mondiala a donatorului de sange. Hotararea a fost luata pentru a marca data nasterii, in 1868, a vienezului Karl Landsteiner, omul care a descoperit grupele de sange si care, pentru reusita sa, a primit premiul Nobel in anul 1930.
Datorita descoperirii lui Karl Landsteiner sunt salvate anual, prin transfuzie, milioane de vieti omenesti, aflate in pragul mortii din cauza accidenelor de circulatie, a unor boli, nasterilor cu pobleme grave si altor situatii care necesita inerventia terapeutica.
Se considera ca donarea de sange este un gest nobil, pe care OMS il defineste ca fiind "umanitar, benevol, neremunerat si anonim". In nicio tara din lume nu este permisa donarea contra cost, relateaza Infoniac.
Romania, printre codasi
Sunt interesante si regulile sine qua non sabilite de OMS pentru cel care doneaza sange: "fara piercinguri (ornamente inplantate), fara tatuaje facute cu cel putin sase saptamani inainte de donare, sa nu fi avut relatii sexuale neprotejate cu mai mult de doi parteneri, sa nu fi intretinut relatii sexuale cu parteneri de acelasi sex, sa nu fi avut relatii sexuale cu parteneri platiti" si altele.
Respectarea conditiilor este greu, daca nu imposibil de controlat, dar se considera ca cel hotarat sa face un gest nobil si dezinteresat nu are niciun motiv sa-l intineze, periclitand viata celui pe care si-a propus sa-l salveze.
Donarea nu-l afecteaza in niciun fel pe donator, in care sens se face sub stricta supraveghere medicala, fiind admisa preluarea unei cantitati de 5-7 ml/kg corp sange, dar nu mai mult de 450 ml.
Pe plan global, sunt colectate 80 milioane unitati. Din pacate, si la acest capitol Romania se situeaza sub nivelul altor tari europene, cu 1,7% donatori in 2012. In aceeasi perioada, Ungaria a inregistrat 4% donatori din populatia sa, Franta deasemeni 4%, Germania 6%, Olanda 8%, Marea Britanie 9%, Danemarca 10%.
Statisticile arata ca sangele colectat in Romania reprezinta doar 65% din totalul necesar, ceea ce, trebuie sa recunoastem, nu constituie deloc un titlu de glorie pentru atentia acordata sanatatii de catre clasa noastra politica, atat cea din trecutul indepartat, cat si cea din trecutul apropiat, inclusiv din prezent.
Din pacate, atat in Romania, cat si la nivel mondial, se constata o stagnare in ce priveste oferta de sange donat si o crestere accentuata privind cererea.
De ce creste cererea de sange
1. Cresterea sperantei la viata a dus la inmultirea cazurilor unor boli care necesita transfuzie. OMS apreciaza ca, in prezent, 2/3 din cei care au nevoie de transfuzii sunt persoane trecute de 60 de ani, iar tendinta continua pe masura ce se accentueaza imbatranirea populatiei.
2. Progresele medicinei permit astazi tratarea prin transfuzie a unor boli care altadata erau fara speranta: leucemie sau cancer la varste avansate. Aceste tratamente solicita cantitati foarte mari de sange.
3. Cadrele medicale au recapatat increderea in calitatea sangelui colectat, intrucat riscurile sunt in scadere. La nivel global, in ultimii cinci ani, incidentele cauzate de calitatea sangelui transfuzat au scazut la jumatate.
Previziuni
Cu toate eforturile pe care le fac organizatiile de sanatate din fiecare tara in parte, dar si cea la nivel mondial, astazi se pierd multe vieti din lipsa sangelui. In orice caz, numarul celor pe care transfuzia i-a salvat este mult mai mic decat al celor care au murit, pentru ca a lipsit sangele - mai ales in tarile subdezvolate, dar si in cele emergente.
Ideea sangelui artificial nu poate fi considerata inca o solutie in persectiva apropiata.
Ca urmare, societatea conteaza pe actiunile OMS, pe cele ale unor fundatii si mai ales pe constientizarea populatiei, din care segmente uriase sunt inca departe de a intelege ca, ajutand astazi un anonim, s-ar putea ca maine sa te ajute un altul pe tine.