Situatiile stresante induc aparitia unor reactii in organismul nostru, reactii corecte, care au menirea de a ne adapta acelei situatii, fiind din acest punct de vedere o conditie a supravieturii noastre.
Un factor stresant, de exemplu atacul unui caine, duce la stimularea unor zone din creier - a hipotalamusului, care trimite mesaje unor glande situate deasupra rinichilor, glandele suprarenale, care descarca catecolaminele si cortizolul, asa numitii "hormoni de stres".
Catecolaminele asigura adaptarea rapida a organismului si il pun in situatia de a se apara fata de pericolul iminent. Fac ca inima sa bata mai repede, cresc tensiunea arteriala si "recruteaza" rezervele de energie ale organismului.
Sanatate la indemana cu dr. Otilia Motoi: Mitul regimurilor vegetariene
Cortizolul creste cantitatea de glucoza din sange, asigurand in acest fel necesarul crescut de energie pentru muschi si creier. Astfel, in conditii de stres, ne putem apara, fugi, dupa cum e cazul, si mai ales putem gandi mai repede ce atitudine sa adoptam. Este limpede ca acesti hormoni ne pot salva viata.
In timp ce mici doze de stres acut pot face bine organismului, functionand ca un "tonifiant" pentru sistemul nervos si inima, stresul prelungit (de exemplu pierderea locului de munca, problemele financiare, boala unui membru al familiei), duce la suprasolicitarea, la "biciuirea" unor organe si sisteme ale organismului, explica dr. Otilia Motoi pentru Ziare.com
Excesul de adrenalina determina mentinerea unor valori tensionale crescute si mareste frecventa cardiaca, ceea ce suprasolicita muschiul inimii. Creste nivelul glucozei in sange, suprasolicita secretia de insulina, iar nivelul mare al cortizolului inhiba mecanismele de aparare imuna ale organismului. Este afectata functia unor glande ale sistemului digestiv si se produc inclusiv modificari ale dispozitiei.
Din aceste motive, stresul cronic poate duce in final la boli cardiace, digestive, metabolice si nu in ultimul rand, la tulburari psihice.
Sanatate la indemana cu dr. Otilia Motoi: Inteligenta corpului uman
Felul in care raspundem la stres poate fi adecvat sau inadecvat, depinzand intr-o oarecare masura de factori genetici, dar mai ales de tipul de personalitate si de experientele anterioare, in special de cele din copilarie.
S-a constatat ca exista modificari ale ADN-ului la copiii care provin din mame stresate, mai ales daca sunt expusi stresului in primii ani de viata. Aceste modificari ii fac mai vulnerabili, mai incapabili de a face fata cu succes situatiilor stresante. Cei care se ingrijoreaza usor pentru orice, pesimistii, perfectionistii, persoanele cu gandire rigida, care pornesc de la principiul "tot sau nimic" au un risc mai mare de a suferi de pe urma stresului.
Psihologul Connie Lillas utilizeaza o analogie cu diferitele tipuri de a sofa pentru a descrie felul in care ne comportam in situatii stresante: unii apasa pe acceleratie, devin agitati, gata de lupta, altii, din contra, apasa pe frana si practic incremenesc in fata pericolului.
Exista si o a treia categorie, cei care apasa concomitent ambele pedale si, desi in aparenta par paralizati, in interior dezvolta o mare presiune psihica. Acestia din urma au cel mai mare risc de boli cardiovasculare - hipertensiune arteriala, infarct.
Sanatate la-ndemana cu dr. A. V. Ditoiu: ABC-ul colesterolului - Tot ce trebuie sa stii
Dr. Motoi Otilia
Medic Primar Medicina Interna
Asistent Universitar al UMF C Davila, Bucuresti
Doctor in Stiinte Medicale
Daca aveti vreo intrebare pentru medicii colaboratori ai Ziare.com, va invitam sa le-o adresati printr-un comentariu sau printr-un mail pe adresa sugestii@ziare.com.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.