Sfatul psihologului: Copilul meu si limbajul sau

Sfaturile psihologului Cristina Calarasanu pentru cititorii Ziare.com

Limbajul si achizitia limbajului reprezinta unul din punctele cele mai importante in dezvoltarea copilului. Desi exista etape de dezvoltare ale limbajului in functie de varsta fiecarui copil, experienta ne arata insa ca ritmul de achizitie este foarte diferit pentru fiecare copil in parte.

Comunicarea cu copilul si stimularea permanenta a lui inca de cand este in burtica si apoi inca din primele luni de viata contribuie la cresterea capacitatii sale de a asimila si mai tarziu de a incepe sa vorbeasca, sa se exprime in diferite forme.

Limbajul se dezvolta numai prin interactiunea cu celalalt si prin accesul la modul in care se manifesta si se exprima cei din jur. Asa cum spuneam, este importanta comunicarea permanenta chiar si atunci cand copilul inca nu se poate exprima verbal, ci doar poate reactiona non-verbal (zambeste, plange, se incrunta, se mira etc).

Un rol esential in dezvoltarea limbajului il are imitatia, care este primul proces de invatare informala a copilului. Foarte multe lucruri reuseste sa le invete fara ca macar sa-si propuna si apoi le stie pur si simplu. Parintii insa au rolul de a asigura o delimitare a ceea ce ii este folositor si ceea ce nu trebuie pastrat.

Mediul familial si mediul social sunt cele care asigura contextual pentru aparitia si dezvoltarea limbajului. Parintii, fratii, bunicii sunt cei care interactioneaza cu copilul in diferite momente, se joaca cu el, ii arata diverse lucruri, ii spun povesti, ii canta.

Cu toate acestea, uneori datorita faptului ca in familie sunt intelese nevoile sale si cererile sale in mod implicit (anumite gesturi, anumite sunete), cuvintele si frazele intarzie sa apara. Ceea ce determina si incurajeaza aparitia lor este interactiunea copilului cu alti copii in parc, in anumite activitati, la cresa sau la gradinita.

In general limbajul pasiv precede limbajul activ. Adica copilul mai intai primeste informatiile care vin inspre el, le asimileaza, invata foarte multe lucruri si de abia mai tarziu ajunge sa le si spuna. De aceea, unii copii, desi incep sa vorbeasca mai tarziu, au o coerenta si o fluenta foarte buna, ca si cum pana atunci ar fi ascultat cu atentie si cand s-au simtit pregatiti au inceput sa participe si ei verbal.

Alti copii incep sa vorbeasca de timpuriu, dar intervine un moment cand fie apare un regres, fie se opresc si nu mai vorbesc. Este important sa aflam ce a determinat copilul sa se opreasca din evolutia sa si cum a aparut nevoia sa de a se retrage dintr-o interactiune activa intr-una pasiva.

Nicio schimbare nu se petrece brusc si nicio oscilatie in ceea ce priveste dezvoltarea copilului nu apare fara motiv. Dezvoltarea limbajului este intr-o stransa legatura atat cu resursele intelectuale ale copilului, cat si cu cele afective. De multe ori, desi copilul este suficient de pregatit din punct de vedere intelectual, manifesta dificultati legate fie de o lipsa de incredere in sine, fie de o inhibitie din punct de vedere emotional.

La fel de importanta este si atitudinea parintilor care pot insoti si incuraja aparitia si dezvoltarea limbajului oferind sprijin si incredere copilului. Uneori grijile, preocuparile lor, desi nu sunt exprimate in mod direct, ajung sa fie transmise si copiilor.

Pe de alta parte, exista situatii in care aceste griji sunt intemeiate:

* Atunci cand copilul vorbeste dificil sau exprimarea sunetelor si formarea cuvintelor este defectuoasa. Poate fi vorba de o anumita tulburare de limbaj (dislalie, rotacism, stigmatism, balbaiala) si este nevoie de interventia specialistului logoped pentru a ne asigura ca il putem ajuta sa corecteze aceste dificultati

* Atunci cand copilul intarzie in aparitia limbajului pana in jurul varstei de 3 ani. Putem investiga daca exista o cauza medicala (poate fi vorba de o problema legata de auz sau o problema legata de aparatul fonator) sau daca este vorba de o cauza psihologica (un regres in dezvoltare, note de autism, un retard, mutism etc). Si in aceasta situatie este nevoie de o evaluare de specialitate pentru a vedea cum poate fi ajutat copilul.

* Atunci cand copilul a dobandit achizitiile verbale, dar din cauza unei stari de timiditate accentuata nu reuseste sa vorbeasca, sa se exprime, se remarca o inhibitie care nu ii permite sa relationeze sau sa interactioneze. Lucrul impreuna cu un psiholog poate ajuta copilul sa inteleaga de unde apare dificultatea si cum poate fi depasita.

Va invit sa-mi trimiteti pe mail intrebarile dvs din situatiile cu care v-ati confruntat in cresterea si dezvoltarea copilului.

Psiholog Cristina Calarasanu

psiholog@ziare.com

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...