Sanatate la-ndemana cu dr. Otilia Motoi: Stresul prelungit - ce boli apar

Situatiile stresante induc aparitia unor reactii in organismul nostru, reactii corecte, care au menirea de a ne adapta acelei situatii, fiind din acest punct de vedere, o conditie a supravieturii noastre.

Totusi, prelungirea sau repetarea excesiva a situatiilor stresante poate determina tulburari de memorie, incapacitate de concentrare, dificultati de judecata, pesimism, anxietate, ingrijorare permanenta, depresie, nervozitate, incapacitate de relaxare, sentimentul de supraincarcare, explica dr. Otilia Motoi pentru Ziare.com.

Pot aparea si tulburari de comportament - izolare fata de cei din jur, tulburari de somn, neglijarea responsabilitatilor, abuz de alcool, diverse ticuri.

Stresatii interiorizati, cei mai sensibili la bolile de inima

Exista insa si suferinte fizice asociate stresului, initial functionale: dureri in diverse parti ale corpului, cauzate in special de spasme musculare, tulburari intestinale incluse in sindromul colonului iritabil (diaree, constipatie sau alternanata acestora, dureri abdominale difuze, balonari), greturi, ameteli, scaderea dorintei sexuale, scaderea rezistentei fata de infectii, dureri in piept, palpitatii, tulburari ale apetitului (lipsa poftei de mancare sau din contra, foame nestapanita).

Aceste suferinte reprezinta o mare parte a motivelor pentru care pacientii se prezinta la doctor. Medicamentele nu pot rezolva in intregime problema, solutia fiind de cele mai multe ori in identificarea factorului stresant si fie inlaturarea lui, fie modificarea modului in care acesta este perceput.

In timp, aceste simptome functionale pot determina boli grave. Catecolaminele cresc frecventa cardiaca si presiunea arteriala, iar cortizolul mobilizeaza grasimile din depozite in sange, ducand la cresterea colesterolului si trigliceridelor.

De mai multe decenii, cercetatorii au observat ca cei mai sensibili la stres, persoanele cu personalitate de tip A ("stresatii interiorizati") sunt si cei care se imbolnavesc mai frecvent de inima. Riscul de boala cardiaca poate creste si din cauza ca printre metodele nesanatoase de lupta impotriva stresului se numara fumatul si alimentatia excesiva, in special consumul de dulciuri.

Sanatate la indemana cu dr. Otilia Motoi: Esti mai predispus decat altii la stres?

Daca stresul cronic este cel care pregateste terenul bolii cardiace, stresul acut poate reprezenta picatura care umple paharul. La un bolnav cardiac, o situatie stresanta, de exemplu o veste proasta, un efort brusc, excesiv, poate duce la cresterea rapida a catecolaminelor, care suprasolicita si mai mult sistemul cardiovascular- putand duce la aparitia infarctului miocardic.

S-a observat ca in stresul cronic, nivelul crescut de cortizol determina o dispozitie particulara a grasimii, care se depune predominant la nivelul abdomenului. Acest tip de obezitate "abdominala" este un semn al riscului crescut de boli cardiovasculare. Exista o perceptie gresita asupra persoanelor obeze, care sunt in general privite ca indivizi calmi, imperturbabili; de multe ori sub aceasta "masca" se ascund semnele unui stres cronic sever.

Sanatate la-ndemana cu dr. A. V. Ditoiu: ABC-ul colesterolului - Tot ce trebuie sa stii

Hormonii de stres - cortizolul, dar si catecolaminele pot creste nivelul glicemiei. Acest fapt este periculos in special la diabetici, la care se poate produce o dezechilibrare a bolii, chiar daca respecta tratamentul.

Stresul poate provoca sau agrava migrenele sau poate produce o contractura a muschilor cefei, care determina asa numita "cefalee de tensiune". Stresul poate induce depresie si anxietate, si poate accelera evolutia bolii Alzheimer.

Situatiile dificile pot agrava bolile autoimune - cum ar fi, de exemplu, boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica sau lupusul eritematos sau pot declansa un nou puseu de boala, la bolnavii aflati in remisiune. Si astmul bronsic poate fi agravat de stres, si ceea ce este mai interesant este faptul ca stresul parintilor poate declansa crize de astm la copii astmatici.

Stresul cronic determina si probleme digestive: colon iritabil, reflux gastroesofagian, poate agrava evolutia ulcerului si incetini vindecarea acestuia, din cauza faptului ca secretia crescuta de cortizol scade mecanismele de protectie ale mucoasei gastrice si creste secretia de acid clorhidric in stomac.

In cazul mamelor cu copii care sufera de boli cronice, stresul permanent poate determina modificari ale ADN-ului care par a fi implicate in imbatranirea prematura, scazand cu 9-17 ani durata de viata.

Hormonii de stres determina o intensificare a proceselor catabolice pentru a furniza energie suplimentara. Din aceste procese rezulta radicali oxizi, care pot altera acizii nucleici, ceea ce poate explica observatia de mai sus, precum si faptul ca persoanele stresate au un risc mai mare de cancer.

Dr. Motoi Otilia

Medic Primar Medicina Interna

Asistent Universitar al UMF C Davila, Bucuresti

Doctor in Stiinte Medicale

Daca aveti vreo intrebare pentru medicii colaboratori ai Ziare.com, va invitam sa le-o adresati printr-un comentariu sau printr-un mail pe adresa sugestii@ziare.com.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....