Mircea Kivu: In Romania exista un grad mare de toleranta fata de incalcarile legii

In Romania exista un grad mare de toleranta fata de incalcarile legii, iar cauza este neincrederea generala in justitie. Asa se explica de ce scandalurile de plagiat care au aparut in ultimele luni nu sunt tratate de romani cu aceeasi importanta cu care le trateaza alti europeni, explica Mircea Kivu.

Intr-un scurt interviu acordat Ziare.com, sociologul vorbeste despre gravitatea furtului intelectual, reactiile politicienilor acuzati si ale institutiilor care ar trebui sa aplice sanctiunile de rigoare.

"Daca nu o fac, trebuie continuate presiunile din partea societatii civile", considera sociologul Mircea Kivu.

Personalitati ale culturii romane cer ministrului Educatiei sa ii retraga titlul lui Ponta

Sunteti unul dintre primii semnatari ai scrisorii "Doamna Andronescu, retrageti-i titlul lui Ponta!". De ce ati facut-o?

Mi s-a parut inadmisibil ca un fapt evident, constatat de doua organisme independente, numite pe criterii nepolitice (mai intai CNATDCU, apoi Comisia de Etica a Universitatii Bucuresti) sa fie ignorate.

Comisia numita ad-hoc de Ministerul Educatiei nu a analizat in fapt acuzatia de plagiat, ci a facut o analiza generala a tezei de doctorat. Nimeni nu a avut curajul sa conteste argumentele de fond pe care s-au bazat cele doua rapoarte. Singurul argument al doamnei ministru a fost acela ca domnul Ponta este demnitar. Dar titlul de doctor nu se acorda dupa niste criterii demnitarilor si dupa alte criterii oamenilor de rand.

Cat de grav este un plagiat si ce anume il face sa fie o problema pentru autorul lui?

E simplu. Plagiatul e o forma de furt. Nu are importanta daca folosesti sau nu obiectul furat. Hotul trebuie sa inapoieze bunul furat si sa suporte sanctiunile pentru faptele sale, chiar daca acestea, in speta, ar fi doar de ordin moral.

Cum comentati atitudinile si reactiile celor trei politicieni acuzati de plagiat, Ioan Mang, Victor Ponta si Ecaterina Andronescu? Ce diferente si ce asemanari ati observat?

Toti s-au aparat prin argumente de forma, nu de continut.

In cel mai recent dintre cazuri, doamna ministru Andronescu a evitat sa raspunda acuzatiilor formulate de Consiliul Stiintific al Institutului National de Fizica Materialelor. E drept, putina lume stie ce inseamna "autoplagiat". Ar fi trebuit sa explice motivele pentru care textul publicat initial nu a fost citat conform normelor de rigoare.

O palma morala pentru toti plagiatorii - Interviu Ziare.com

Andronescu, acuzata de plagiat: Institutul pentru Fizica Materialelor propune retragerea lucrarilor

In ce masura credeti ca va conta aceasta decizie a Institutului National de Fizica Metalelor?

Ca si decizia Universitatii Bucuresti in cazul Ponta, ar trebui sa produca efectul prevazut de regulamente; in speta, retragerea lucrarilor respective din publicatiile respective.

Cum ar trebui sa se incheie aceste doua cazuri si cum anticipati ca se vor incheia?

Institutiile academice si-au facut treaba. Au spus clar despre ce e vorba. Urmeaza ca institutiile statului sa ia act de fapte si sa aplice sanctiunile de rigoare.

Daca nu o fac, trebuie continuate presiunile din partea societatii civile.

Ponta neaga plagiatul cu noi acuzatii: Basescu mi-a inscenat asta. De ce sa demisionez?

Consiliul cere retragerea titlului de doctor: Ponta a copiat 85 de pagini integral, inclusiv concluzii

Universitatea Bucuresti: Victor Ponta a plagiat texte si idei

Cum comentati lipsa de reactie a unei bune parti din comunitatea stiintifica? Ar conta o reactie mai ferma, sa zicem, din partea Academiei Romane, in conditiile in care nu oricine, ci premierul si ministrul Educatiei din Romania sunt acuzati de plagiat?

N-as spune ca e o lipsa de reactie. La urma urmei, scrisoarea deschisa adresata doamnei ministru a strans peste 2.200 semnaturi. A mai existat o petitie online, initiata in iunie de reprezentanti ai mediului academic din Timisoara, care a strans peste 16.000 de semnaturi.

Faptul ca unele institutii au evitat o luare de pozitie tine de o intelegere gresita a neimplicarii politice.

De ce nu par a fi cetatenii simpli indignati de aceste cazuri? Un sondaj Avangarde lansat in iulie pare sa demonstreze asta - doar 2% dintre respondenti ii condamnau pe politicienii plagiatori.

Datele sondajului Avangarde nu trebuie interpretate in sensul ca doar 2% din oameni condamna plagiatul. Respondentilor li s-a cerut sa spuna care dintre mai multe posibile conduite delincvente ale unor politicieni (furtul din banii publici, minciuna, abuzul in functie, plagiatul etc.) este cel mai grav.

Faptul ca 51% considera ca e mai grav sa furi din banii publici decat sa plagiezi nu inseamna ca acestia au spus ca e in regula sa plagiezi.

De ce nu exista reactii critice in Europa fata de asemenea cazuri? Sau exista si nu le stim noi?

Pentru lumea europeana, asemenea teme sunt extrem de indepartate, de 'exotice'. Ei considera, in general, ca e treaba comunitatilor academice nationale sa rezolve asemenea probleme.

Chiar daca nu exista luari de pozitie vehemente, sunt convins ca persoanele in cauza sunt mai putin credibile.

Ce ar trebui sa se intample in Romania pentru ca cetatenii sa acorde acestui gen de probleme importanta care se acorda in tarile cu sisteme de invatamant performante?

Din pacate, in Romania exista un grad mare de toleranta fata de incalcarile legii. Am vazut primari condamnati pentru coruptie pentru care s-au organizat manifestatii de simpatie si li s-a acordat titlul de 'cetatean de onoare' (Ramnicu Valcea), politicieni cercetati pentru fapte grave de coruptie si votati de o larga majoritate (Adrian Nastase, alegerile parlamentare 2008).

Cauza e neincrederea generala in Justitie.

Justitia care, de la o instanta la alta, pronunta verdicte opuse (de la achitare la condamnarea la ani multi de inchisoare si invers); amana pronuntarea deciziilor pana ce publicul a uitat de la ce s-a plecat (fostul vice-primministru Copos, acuzat de coruptie in 2006); pune sub acuzare politicieni pe care ulterior instantele de judecata ii declara nevinovati (in perioada 2007-2008, 3 ministri liberali si-au pierdut functiile; doi au fost achitati definitiv, unul de catre prima instanta).

Politicienii ar trebui sa se abtina de la a contesta deciziile pronuntate de Justitie, mai ales atunci cand detin functii publice.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...