Sa nu subestimam Fundatia Ponta

In ultimul timp am sesizat la unii oameni politici, dar si la analisti, tendinta de a subestima initiativa lui Victor Ponta de a infiinta o fundatie axata pe dezvoltarea unor proiecte in zona Marii Negre (Black Sea Regional Cooperation Projects 2020).

Unii dintre ei o prezinta ca pe o posibila prefata la un nou partid politic sau doar ca pe o miscare de imagine a unui om frustrat de pierderea pozitiilor pe care le-a avut in politica romaneasca.

Cred ca nu ar trebui sa subestimam initiativa domnului Ponta. Privita in context geopolitic si al marilor miscari pe piata internationala a energiei, Fundatia capata valori deloc neglijabile ce ar putea reprezenta pentru fondatorii sai atuuri de cariera si beneficii materiale mult mai importante decat cele oferite de spatiul politicii romanesti.

Nu stiu daca domnul Victor Ponta s-a ghidat in initiativa domniei sale pe propria intuitie, pe o analiza a unor experti sau pe sfaturi sau sugestii primite din strainatate, dar voi arata mai jos ceea ce ar fi putut sta la baza hotararii sale, indiferent de ce sau cine l-a determinat sa o ia.

Parerea pe care mi-am format-o este un fel de concluzie pe care am avut-o dupa ce, cu foarte putin timp in urma, am participat la Nisa la al XIV-lea Forum Anual organizat de "Club de Nice" impreuna cu Academia de Stiinte a Rusiei pe tema "Energie si Geopolitica".

Interesant prin nivelul stiintific ridicat al comunicarilor privind politica energetica la nivel global, forumul a marcat pentru mine momentul sau cel mai important prin discursul domnului Alexandru Dynkin, membru al Academiei de Stiinte a Rusiei si director al Institutului de Economie si Relatii Internationale al Rusiei.

Surprinzator, discursul a avut o nota critica la adresa actualei politicii economice rusesti, dar a continuat prin a anunta ca Rusia este pregatita sa renunte la acest tip de politica bazat pe export de petrol si gaze (40% din veniturile bugetare provin din export de petrol si 10% din export de gaze) si ca se trece la un nou model si strategie de dezvoltare.

S-a precizat ca este in curs o schimbare radicala a conceptului traditional de politica economica bazat pe export energetic si ca la cel mai inalt nivel politic decizional aceasta schimbare este aprobata, iar consecintele geopolitice sunt asumate.

Academicianul Dynkin a argumentat astfel necesitatea trecerii la un alt tip de politica economica: se remarca tendinta decuplarii cresterii economice fata de consumul de petrol (cresterea necesita din ce in ce mai putin petrol) ; in maximum 10 ani se va atinge plafonul maxim de consum de petrol la nivel mondial; creste spectaculos ponderea energiei regenerabile; tendinta scaderii pretului petrolului este ireversibila; creste foarte mult rolul SUA pe piata energiei, care a devenit pentru prima oara in istorie exportator de energie ieftina datorita exploatarii intensive a sisturilor.

Concluzia este clara: Rusia nu isi mai poate baza economia pe exportul de petrol si gaze, pierderile bugetare devenind catastrofale la nivelul anilor 2020-2025, daca va continua acelasi tip de politica economica.

Care sunt orientarile pe care le aduce noua strategie de dezvoltare? A. Dynkin spune ca se vor gasi alte cai de sporire a exporturilor prin dezvoltarea rapida a industriei alimentare, a industriei aerospatiale, care va avea la Perm uzine capabile sa concureze Airbus si Boeing (a se intelege si de armament), si prin dezvoltarea celor mai mari zone libere din lume in regiunea Vladivostok.

Noile orientari nu sunt foarte convingatoare, dar nu au atata importanta pe cat are urmatoarea orientare privind exportul de petrol si gaze. Noua strategie ar presupune o restrangere a exporturilor catre Europa si o crestere a lor spre China si India.

Analiza prezentata de A. Dynkin arata ca Europa isi va reduce dependenta fata de petrolul si gazul rusesc datorita urmatorilor factori: cresterea eficientei folosirii unitatii de energie; cresterea ponderii energiei verzi; cresterea importurilor de gaz din nordul african si cresterea importantei rezervelor energetice din Marea Neagra.

Daca preluam ideea Marii Negre prezentata in analiza ruseasca sub eticheta unui potential nucleu energetic european, putem marca un prim punct pe argumentatia utilitatii fundatiei Ponta.

Desigur, Marea Neagra este inca la categoria "probabil", iar scaderea pretului petrolului micsoreaza apetitul pentru investitii serioase in zona, dar in niciun caz nu este un argument posibil de ignorat in favoarea unei entitati care sa se ocupe cu gestionarea "probabilului" in directia transformarii lui in realitate.

Un alt punct important pe agenda Fundatiei Ponta poate fi Portul Constanta, care are veleitati de a deveni primul port european pentru petrol, gaz lichefiat si cereale. Interesul olandez pentru Constanta este bine cunoscut, iar fundatia ar putea avea un rol important si in gestionarea acestui interes.

Probabil ca, in afara problemelor energo-economice, fundatia Ponta are in calcul si posibilitatea gestionarii unor probleme politice, cu predilectie geopolitice.

Marea Neagra a devenit una dintre cele mai importante zone strategice ale momentului prin manifestarea unor interese pe termen lung, nu numai ale Rusiei, dar si ale Turciei, iar Romania va deveni si ea un actor interesant al zonei prin interfata ei cu NATO si SUA.

Intrebarea este ce rol concret poate avea o fundatie in acest puzzle de probleme politico-militare intr-o zona atat de inflamata cum este Marea Neagra?

Rolul poate fi imens, deoarece: experienta mondiala privind rezolvarea unor probleme economice si politice zonale arata ca, de foarte multe ori, contactele inter-state sunt dificile sau chiar imposibile. A fost nevoie de intermediere sub forma unor asociatii, fundatii, comisii, case celebre de avocatura, adica entitati cu caracter de independenta si neangajare.

Astfel de entitati au actionat mai mult sau mai putin discret in asigurarea contactelor mai mult sau mai putin publice in cazul negocierilor pe NAFTA (Nord American Free Trade Agreement), tratatului de la Lome si pe multiple contracte de transfer intre state de tehnologie speciala.

Trebuie remarcate inca doua elemente in favoarea rolului de "interfata" pe care fundatia l-ar putea avea in complicatul sistem de interese al Marii Negre. Primul, fundatia are in componenta multi fosti ministri, adica persoane cu un bogat sistem de relatii interne si internationale, al doilea, domnul Victor Ponta a dezvoltat personal o politica externa extracomunitara prin relatii (atunci stranii, acum de inteles) cu lideri din tari petrolifere din fosta zona sovietica, cu China (ca doritor declarat de extindere a puterii sale economice in zona Marii Negre) si cu Turcia.

Ceea ce am scris este doar o ipoteza. Poate ca domnul Ponta nu s-a gandit la asa ceva, ci doar la constituirea unei fundatii cu scopul de a dezvolta pescuitul de calcan bio in Marea Neagra. Poate. Dar poate fi si altfel. Oricum nu cred ca este corect sa se subestimeze initiativa domnului fost prim ministru al Romaniei.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Pensiile vor fi virate înainte de Paște. Anunțul lui Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, marți, 23 aprilie, la începutul ședinței de Guvern, să facă demersurile necesare pentru ca toate pensiile să fie...

România, pe ultimele locuri din Europa la achiziționarea cărților online. Cât de mult se cumpără ebook-uri și volume tipărite de pe internet

În 2023, la nivelul Uniunii Europene, 13,4% din rezidenţi au cumpărat online cărţi, reviste sau ziare tipărite şi doar 7,2% din rezidenţii UE au făcut achiziţii online de cărţi...