Ziare.com

Cum foloseste Viktor Orban tezele revizioniste ale lui Horthy, in propaganda privind Transilvania si pericolul din 2020, la 100 de ani de la Trianon Interviu

de Magda Gradinaru
Duminica, 13 Octombrie 2019, ora 18:09

   

Cum foloseste Viktor Orban tezele revizioniste ale lui Horthy, in propaganda privind Transilvania si pericolul din 2020, la 100 de ani de la Trianon Interviu
Numele lui Miklos Horthy, regent al Ungariei intre 1920 si 1944, niciodata rege, dar nici lider fascist in adevaratul sens al cuvantului, provoaca reactii negative in Romania, unde istoria a retinut abuzurile armatei ungare in Transilvania. Dar iata ca astazi, tezele revizioniste post-Trianon ale lui Horthy sunt revalorizate de regimul lui Viktor Orban, chiar daca nu fatis, iar Transilvania este si ea intrumentalizata politic.

Nu exista o continuitate directa intre Viktor Orban si Miklos Horthy, dar figura acestuia din urma este speculata si revalorizata la Budapesta, mai ales in contextul in care Ungaria se pregateste sa comemoreze 100 de ani de la Trianon, marea trauma nationala.

Cum reuseste insa Viktor Orban sa intretina acest sentiment al victimizarii, cum il numeste Catherine Horel, istoric francez, autorul unei biografii complexe a lui Horthy, aparuta recent in limba romana, la Editura Humanitas?

Pe de o parte, e vorba despre ideologia revizionismului si despre simbolurile pe care Orban le-a repus in joc. Pe de alta parte, e vorba si despre criza modelului clasic liberal, care se vede puternic in cazul tarilor din asa-numitul grup de la Visegrad, dar care nu a crutat nici Vestul Europei.

Catherine Horel, propuneti o biografie, prima biografie, a liderului ungar Miklos Horthy, pe care istoria comuna il asaza in galeria liderilor fascisti ai secolului trecut - langa Hitler si Mussolini, asadar - cu tot ceea ce decurge de aici. As vrea sa incepem insa de la perspectiva prezentului. Mai este de actualitate figura lui Horthy? Pentru cine conteaza, astazi, Horthy?

Figura sa este de actualitate, insa este instrumentalizata de cei care o folosesc si se adreseaza unei anumite parti a opiniei publice ungare care este receptiva la acest mesaj.

Manipularea este foarte abila, deoarece nu vine direct de la Viktor Orban, care nu face declaratii explicite pe aceasta tema, nu pretinde ca este urmasul lui Horthy, dar care totusi insinueaza tema prin alte mijloace, cum ar fi exaltarea altor personalitati din perioada regimului lui Horthy, sau prin falsificarea unor momente istorice reinterpretandu-le in propriul sau interes.

Exemplul cel mai frapant, de data recenta, este construirea la Budapesta a monumentului ce comemoreaza invazia germana din martie 1944, dar care este o falsificare totala a istoriei, si exista proteste permanente ale cetatenilor impotriva acestui monument, deoarece oamenii recunosc falsificarea si incearca sa o combata.

Asadar, exista o actualitate a figurii lui Horthy, dar una complet instrumentalizata, incercandu-se transformarea sa intr-un personaj legendar.

Trebuie sa fac o corectura la ce ati spus la inceput: nu a fost un conducator fascist. Nu a avut un partid de mase, nu a construit o ideologie. A fost un conducator autoritar, anti-democratic, anti-parlamentar, dar care a functionat cu alegeri parlamentare, in Parlament fiind alesi si social-democrati, de pilda.

Trasaturile sunt, dincolo de orice indoiala, cele ale unui regim autoritar, de extrema-dreapta, dur, dar nu putem vorbi de un dictator fascist, deoarece lipseau elementele fundamentale ale fascismului: partid, ideologie, mari manifestatii de masa - nu a existat nimic asemanator cu ceea ce s-a intamplat la Nuremberg. Cultul personalitatii care s-a dezvoltat in jurul lui Horthy nu avea nimic de a face cu cultul personalitatii lui Mussolini, Stalin sau Hitler.

Cred ca trebuie sa-l disociem de eticheta de fascist, deoarece este exact imaginea pe care au incercat sa i-o construiasca comunistii. Ei au lucrat la aceasta imagine a unui conducator, cum era si Josef Tiso in Slovacia, de tip "fascist clerical". Clerical a fost, insa nu si fascist.

Daca am continua sa spunem "dictatura fascista" cand vorbim despre Ungaria dintre cele doua razboaie mondiale, am continua sa folosim termenii pe care i-au inventat comunistii.

Trebuie sa facem o distinctie clara intre adevaratii dictatori fascisti si celelalte regimuri autoritare din epoca, precum a fost in Romania, cu dictatura regala, in Serbia, unde avem din 1929 dictatura personala a regelui Alexandru, in Slovacia, unde-l gasim pe Tiso. Chiar si in Austria am avut asa-numitul regim corporatist.

Toate acesta au fost regimuri autoritare care exaltau poporul, pamantul tarii si religia. Pe cand in regimurile veritabil fasciste si naziste, religia era unul dintre dusmanii principali, deoarece ei voiau sa fie noua religie, ceea ce istoricii numesc "religia politica", iar oamenii nu puteau sa aiba, nu-i asa, doi Dumnezei.

La fel cum odinioara regii se revendicau de drept divin.

Nu putea fi permis ca Dumnezeu si Stalin sa convietuiasca. Cand apare Stalin, Dumnezeu trebuie sa plece.

Horthy nu a vrut sa fie nici rege. Asadar nici rege, nici lider fascist veritabil, dupa cum spuneti. Il putem numi atunci lider populist "avant la lettre"?

In opinia mea trebuie sa evitam genul asta de transpuneri, noi istoricii ne ferim de asta. Horthy nu era populist, nu il interesau masele, el era produsul regimului de tip vechi, se plasa in mostenirea Imperiului Habsburgic.

Punerea sistematica in paralel a lui Horthy si a lui Orban nu este corecta si, mai ales, ii serveste chiar lui Orban. Dimpotriva, cred ca trebuie la fiecare pas sa explicam ca Orban se insala cand se raporteaza la Horthy.

De ce Horthy nu a acceptat coroana? Din pudoare fata de fostul rege, Franz Josef, sau a fost si un calcul pragmatic?

Sunt mai multe aspecte aici. Pe de o parte erau ratiuni politice, deoarece atunci cand legea cu privire la regenta a fost votata in martie 1920 in Parlamentul ungar, s-a introdus explicit in textul legii formularea ca pentru moment vom avea regenta. Si iata de ce: tratatele de pace de dupa Primul Razboi interziceau intoarcerea la putere a Habsburgilor, atat in Austria, cat si in Ungaria.

Pe atunci, in Ungaria se discuta alegerea: fie revenea pe tron regele titular, Carol al IV-lea, fie era favorizata ramura ungara a habsburgilor, "ramura palatina" - legitimistii unguri sperau ca vor putea face cumva ca arhiducele Jozef sa acceada la tronul Ungariei. Insa Antanta a spus clar: nu, niciun fel de Habsburg, din nicio ramura, nu putea domni.

Mai exista apoi o factiune a vietii politice ungare care dorea ca, din moment ce Habsburgii nu mai puteau sa se intoarca, sa se revina la situatia de dinainte de 1526, adica sa-si aleaga propriul rege. Acestia se numeau "electorii liberi", in majoritate corporatisti precum cei ai lui Gombos.

Horthy era undeva la mijloc in aceste dispute, si el a spus ca nu va da satisfactie niciunei parti: Habsburgii oricum nu puteau sa se intoarca - el insusi il refuzase pe Carol cand acesta incearca sa revina, pe de alta parte, trebuia sa-i combata pe "electorii liberi" pe care-i cunostea drept extremisti de dreapta. Nu cred ca s-a gandit in vreo clipa sa-si puna el insusi coroana pe frunte, constructia sa psihica nu-i permitea. El a fost secretarul imparatului Franz Josef pentru care avea un respect total, il adula.

Si nu a vrut sa fie perceput ca un uzurpator.

Exact. Pentru el era, psihologic, imposibil sa-si puna pe cap coroana care ii apartinuse lui Franz Josef.

S-a mai spus ca ar fi vrut sa-si creeze propria dinastie, ca se pregatea sa-si puna propriul fiu pe tron, la momentul potrivit. Toate acestea erau baliverne, insa zvonuri de genul asta circulau in acele timpuri.

Ati spus ca nu era un lider fascist. Cum ramane cu antisemitismul regimului sau? Fascismul si antisemitismul erau asociate, in epoca.

Cele doua lucruri nu se confunda. Afacerea Dreyfuss, de exemplu, a fost un caz clasic de antisemitism ce venea din secolul al XIX-lea, nu avea treaba cu fascismul. Cam asa era si antisemitismul lui Horthy: nu era vorba de considerente rasiale, ci venea din educatia de secol XIX. Vom intalni si mai tarziu personaje clar antisemite, dar nu doar fascisti: au existat si comunisti antisemiti.

Evident, nimic nu poate disculpa niciuna din cele doua manifestari extremiste, si, de regula, veneau impreuna, insa daca ne uitam la inceputurile partidului fascist din Italia, in anii 1920, vedem ca erau multi membri evrei. Asta deoarece ei erau perfect de acord cu anti-clericalismul, iar fascistii asta promiteau, ca vor scapa Italia de biserica catolica. Mai erau si ideile de creare a "omului nou", cu un alt tip de energie, si asta ii atragea pe evreii marginalizati. Si uite asa, la inceputurile partidului fascist italian, gasim enorm de multi evrei, ei fiind exclusi in corpore in 1938.

Asadar, nu toate formele de fascism au fost automat si antisemite, dupa cum si comunismul a avut accesele lui de antisemitism. De anti-sionism, mai exact: sionismul era o forma de angajament care contrazicea daruirea totala catre partid si atunci, intr-un stat totalitar si dictatorial, trebuia interzis. La fel cum erau interzise cultele religioase.

Nimic nu putea exista in afara partidului, iar acesta avea ca misiune abolirea oricaror diferente: de clasa, de religie, de origine. De altminteri, exact acesta este motivul pentru care dupa 1945, foarte multi evrei au intrat in partidele comuniste: li s-a promis ca s-a terminat cu persecutiile, pentru ca nemaiexistand nici religie, nici clase sociale, nu vor mai fi niciun fel de diferente intre oameni.

Horthy a aparut intr-un moment in care identitatea colectiva ungara era in criza, dupa Tratatul de la Trianon, umilitor pentru Ungaria. Nu a instaurat o dictatura propriu-zisa, dar totusi a condus folosindu-se din plin de propaganda. Amintiti la un moment dat de crezul ungar, pe care il spuneau copiii la scoala - cred intru-unul Dumnezeu si in renasterea natiunii ungare. Intretinand cultura resentimentului, a contribuit Horthy la adancirea, de fapt, a crizei identitare maghiare?

Pe termen scurt, nu. Pe moment, el a redat un sens tarii sale. Iar tara avea nevoie de asta: Trianonul nu este decat sfarsitul unui proces, care a inceput odata cu infrangerea in razboi, urmata de prabusirea sistemului social, al monarhiei habsburgice.

In virtutea compromisului austro-ungar, Ungaria era o tara centralizata in cadrul Imperiului, asadar statul ungar, de fapt, a supravietuit. Perceptia publica era insa alta, si anume ca statul se prabusise cu totul. Urmeaza revolutia, apoi Trianonul, care a fost o trauma imensa. E adevarat, o astfel de trauma poate fi folosita usor de propaganda, insa realitatea ei nu poate fi negata.

Socurile consecutive au fost foarte greu de asimilat de catre natiunea maghiara. In final contra-revolutia a castigat, dar asta si pentru ca ea revenea la acele baze pe care toata lumea le cunostea: reapareau fostii politicieni, toata lumea stia cine sunt: Bethlen, Karolyi, in general membrii marii nobilimi ungare. Revine si sistemul monarhic, asa imperfect, dar in general oamenii recunosc cadrul social.

Problema e ca ideologia, singura pe care regimul o propune in final tarii - initial nu avea niciuna, Horty nu era nici ganditor, nici teoretician, nici macar om politic prin formare - este revizionismul.

Iar toata lumea o intelege si o accepta, inclusiv comunistii: armata rosie ungara a ajuns sa invadeze Slovacia, incercand sa-i convinga pe slovaci sa intre intr-un stat comun comunist si sa-i refuze pe cehi. Practic toata lumea era revizionista. Ideologia mai avea si o componenta care facea trimitere la vechiul regim: erau idealizati pamantul, taranii, in contrast cu orasul, care era liberal, plin de evrei, cosmopolit, decandent, pe scurt: Babilonul. Si mai era si promovarea crestinismului. Nu pare cine stie ce mare ideologie, dar a functionat.

Horthy, ca om al vechiului regim, a inspirat incredere populatiei, si a avut parte de o adeziune populara autentica.

Spuneati ca nu avea un cult al personalitatii precum altii, dar imi amintesc de intrarea pe cal alb in Budapesta. E o imagine de sorginte medievala.

Da, absolut. Este imaginea lui Arpad cuceritorul. Sunt multe elemente imagologice, ma amuz enumerandu-le in carte: calul, in primul rand, apoi sotia sa, care deseori apare in costum traditional pentru a sublinia ideea de pamant unguresc, de traditii, folclor, totul integrat intr-o costructie mediatica.

Horthy nu avea prea multa carisma, in sensul pe care i-l da Weber acestei notiuni, de fascinatie asupra celorlalti. Insa s-a descurcat foarte bine cu ce avea si a folosit propaganda.

A fost foarte abil, un bun actor, un politician modern din acest punct de vedere. Foloseste foarte inteligent mesajul pe radio, apoi toate imaginile in care apare: in arhivele pastrate in Ungaria gasiti mai bine de 500 de pelicule de "jurnale de actualitati" din epoca in care apare Horthy. Canta la violoncel, face sport, nemaivorbind de momentele de triumf in care el apare drept cuceritorul unor parti din Slovacia si Transilvania, castigate in urma arbitrajelor de la Viena.

Avem acest dialog la Bucuresti, unde Miklos Horthy nu e deloc un personaj pozitiv si ma refer la abuzurile savarsite de armata ungara in timpul regimul lui. Cum s-a raportat Horthy la problema Transilvaniei? Avea si o legatura genetica.

Da, familia sa provenea din Tinutul secuiesc, desi traiau deja in Campia maghiara cu mult inainte ca el sa se nasca. Pentru el era mult mai importanta Transilvania decat recucerirea Slovaciei, de exemplu. La nivel simbolic nu exista ceva similar in constiinta maghiarilor, iar propaganda a lucrat foarte mult, exista chiar un film consacrat recuceririi Transilvaniei in care apare el cu sotia, in costume traditionale dar si alaturi de copii.

E o diferenta mare fata de filmele de propaganda pe alte teme, cum ar fi ocuparea Slovaciei.

Azi cum stau lucrurile? Mai joaca problema Transilvania acelasi un rol simbolic?

La Budapesta, da. Am avut insa ocazia sa discut cu multi maghiari din Transilvania, din Oradea si din alte parti. Foarte multi, nu toti - trebuie sa fim sinceri si sa recunoastem ca la unii aceste idei prind -, dar foarte multi mi-au spus: ne-am saturat sa fim folositi ca instrumentele politice ale lui Viktor Orban.

Noi traim aici in liniste cu vecinii romani si vrem sa fim lasati in pace. Avem viata noastra, afacerile noastre.

Bine, dar Orban nu se adreseaza maghiarilor care traiesc in Transilvania.

Asa este, el spune publicului din Ungaria cum saracii lor frati maghiari din Transilvania sunt tratati prost si injust, iar victimizarea prinde intotdeauna foarte bine.

Putem spune ca in acest fel continua revizionismul lui Horty?

Intr-o anumita masura, da, in felul in care incearca sa seduca publicul cu aceste subiecte.

Se implinesc in curand 100 de ani de la Trianon.

Da, anul viitor, si va spun cu sinceritate ca mi-e tema de ce mai au de gand sa mai inventeze pentru atunci. Au avut loc deja o multime de puneri in scena de factura foarte dubioasa, tot felul de filme care falsifica istoria.

Lui Viktor Orban ii place sa se prezinte ca un lider european puternic. Eram la Strasbourg, dupa rezolutia Parlamentului European cu privire la Ungaria, cand Orban a venit si a tinut un discurs de factura medievala, nu stiu daca ii putem spune altfel.

Stiu, l-am ascultat si nu-mi puteam crede urechilor.

In plus, Orban provoaca Uniunea Europeana, de exemplu cand sustine ca el este cel care i-a impiedicat pe popularii europeni sa-si desemneze candidatul drept presedinte al Comisiei Europene. Are Viktor Orban o asemenea anvergura?

Cu siguranta lui asa ii place sa creada. Are de partea sa argumentul vechimii: e totusi de foarte mult timp in prim planul politicii. Primul sau guvern a fost intre 1998 si 2002, cand nu s-a afirmat prea tare ca lider european, insa incepand cu 2006 e acolo. Asa ca le poate spune liderilor europeni: in afara de Merkel, cine a mai condus asa de mult timp o tara?

In plus, in termeni de viata politica, este inca "tanar", are doar 56 de ani.

Horthy abia isi incepea cariera politica pe la 50 de ani.

Orban mai poate face politica lejer inca 20 de ani. Pe vremuri la 56 de ani nu mai erai considerat chiar politician tanar, insa acum e altceva. Daca nu i se intampla nimic, mai poate sta mult si bine. Si el are ambitia asta, sa ramana in istorie, mi se pare ca i se urca la cap din ce in ce mai mult.

Sunteti specialist nu doar pe Ungaria, ci pe intreaga Europa Centrala si de Est. Cum vedeti aceasta intoarcere a regimurilor autoritare, numite acum "iliberale"? Ma gandesc in primul rand la Polonia, alaturi de Ungaria.

Mai avem partide iliberale in Slovacia, in Republica Cehia e Babis, un populist, om de afaceri.

Iar Romania are, ca de obicei, o situatie speciala.

Nu vreau neaparat sa sar in apararea Ungariei, insa de fiecare data cand aud ca se vorbeste sistematic doar despre Orban, spun: stati putin si uitati-va si la ce e in jur. Asa ca Orban e sincer ca spune: e clar, eu am avut dreptate, uite cum ceilalti se iau dupa mine. Poate ca Austria incepe acum sa se re-echilibreze dupa ultimele alegeri, restul in schimb nu.

Iar cand Orban spune: "nu vedeti cum ceilalti din jurul meu fac la fel ca mine", asta nu poate decat sa-i amplifice derilul megaloman, deoarece el i-a inspirat pe ceilalti. El se simte confortabil cu politica sa, de ce si-ar mai face probleme cand si celelalte tari au tendinte de tip populist? Nu pot sa-l plasez la extrema dreapta, mi se pare ca nivelul sau ideologic este foarte labil.

Dar care este explicatia? De ce tocmai in tarile din spatiul care a cunoscut dictaturile comuniste par a se intoarce regimurile autoritare?

Nu e vorba doar despre Europa Centrala aici. Uitati ce e in Italia. In Spania la fel, partidele nou aparute au baze democratice cel putin discutabile, de la Podemos si Ciudadanos pana la Vox. Nici macar nu se mai prezinta drept partide, sunt "miscari" si sustin ca sistemul de partide ar trebui interzis, deoarece dauneaza democratiei.

Asadar liberalismul este de fapt in criza?

Da, modelul liberal democratic european este de fapt contestat in multe tari europene care, in principiu, ar fi trebuit sa fie imune la asa ceva. Marea Britanie, care era odinioara un far al democratiei, cunoaste acum, in cadrul democratiei parlamentare, ascensiunea unor miscari foarte ciudate. Belgia si Tarile de Jos au, de asemenea, partide anti-democratice, daca nu de-a dreptul extremiste.

Germania are AfD.

Dar, ca de obicei, tinta este pe Europa Centrala si Orientala: voi sunteti aia rai, nu ati inteles democratia dupa ce ati iesit din comunism, nu sunteti apti sa acceptati democratia asa cum o promovam noi, europenii din Vest. Ar trebui sa se uite cu atentie mai intai in curtea lor si apoi sa se apuce de dat lectii Europei Centrale si Orientale.

Exista o problema globala, cel putin la nivelul Europei, nu este specifica doar tarilor din Centru si Est.

Da, insa daca in Vest avem euroscepticism, in Centru si Est putem vorbi deja despre eurofobie.

Acesta este paradoxala coerenta a politicii lui Orban: el tot toarna zoaie in capul Uniunii Europene, dar nu zice niciodata: gata, eu vreau sa ies.

Acele afise scandaloase cu Junker: le-am vazut in februarie, cand eram in Budapesta, coborasem la metrou, si ma trezesc ca ma uit la un afis cu Junker alaturat lui Soros. I-am facut si poza si se vede clar in partea de jos a afisului cum scrie: "o campanie a guvernului Ungariei". Deci spus pe fata, nu se mai ascundea nimeni.

E siderant: pe de o parte luam bani de la Uniunea Europeana, dar nu avem nicio jena sa punem o tinta pe presedintele Comisiei Europene.

Ce imi puteti spune despre situatia Romaniei: neintegrata nici in grupul de la Visegrad, nici in Schengen, avand alte probleme cu democratia. Care ar fi specificul Romaniei in acest context?

Nu o sa va dau un raspuns complet, din doua motive: nu am competenta pe Romania, in plus sunt istoric si evit sa ma expun asupra situatiilor politice curente din tarile pe care nu le cunosc foarte bine. Astept sa vad, dupa caderea guvernului de zilele trecute, ce se va intampla, ce va decide poporul la viitoarele alegeri.

Atunci despre grupul de la Visegrad? Ce este el, care i-au fost ratiunile de a fi format si cum a fost recuperat zilele acestea?

La inceput a fost gandit ca o un grup de tari (trei, iar dupa despartirea Cehiei si Slovaciee, patru), care sa le ajute in vederea accederii in Uniunea Europeana. Temerea acestor tari era ca UE le va face sa astepte mult si bine pana vor fi primite, ca vor fi tinute in anticamera. Si atunci s-au gandit ca daca lumea le vede unite, vor avea mai multa influenta in fata exigentelor europenilor.

Imediat dupa ce cehii si slovacii s-au despartit, prim-ministrul ceh, Vaclav Klaus, a avut o atitudine de fronda, spunand ca pe el grupul acesta nu-l mai intereseaza, el vrea ca tara sa sa negocieze direct cu UE si sa fie admisa imediat, si oricum nu are de gand sa traga dupa el sau sa plateasca pentru slovaci, de exemplu. Il trimitea doar pe ministrul de externe la reuniunile grupului. Practic, Klaus vedea grupul ca pe un obstacol, un pretext pe care chiar UE il putea folosi pentru a amana aderarea Cehiei.

Au urmat ani in care grupul parea muribund. Eu, care chiar predam despre inceputurile grupului de la Visegrad, am uitat o perioada complet de el, si la un moment dat discutam cu cineva si am exclamat: cum, chiar mai exista grupul asta, serios?

Dar uite ca Orban a descoperit chestia asta cu Visegrad.

Practic l-a resuscitat.

Iar acum este iar activ si joaca un oarecare rol in regiune.

Am vorbit despre Trianon. A mai existat o trauma, de data mai recenta, in istoria Ungariei: invazia sovietica, ce a inabusit revolutia din 1956. Cum se face ca astazi Rusia are o imagine atat de buna in Ungaria?

Ne aflam din nou pe terenul coerentei discursului lui Orban. O parte a discursului sau este sa sustina ca Ungaria nu a fost decomunizata dupa 1989, ca au ramas in posturi judecatori si alti functionari din vechiul regim.

Ca nu s-a facut lustratie.

Da, dar iata-l pe acelasi Orban cum imediat ii strange mana lui Putin, un fost ofiter KGB. Si multi unguri atunci l-au respins pe Orban, spunand ca e prea mult. In Ungaria, antisovietismul era un sentiment puternic, ba chiar se putea vorbi de o rusofobie viscerala.

Si, totusi, nu i-a scazut sprijinul popular. Asadar, trauma veche a Trianonului este inca mai puternica decat cea recenta, a invaziei sovietice?

Dificil de spus. Intr-adevar, ce s-a intamplat in '56 a ramas inca in memoria familiilor, practic oricine avea pe cineva apropiat care a suferit.

I: S-au mostenit aceste traume?

Mai ales sentimentul de victimizare. Ungurii se considera mereu victimele altora. Noi n-am facut niciodata nimic rau, ceilalti ne-au facut rau noua.

In 1919, ne-au tradat cei care trebuiau sa fie aliatii nostri, adica am fost tradati din interior, de catre celelalte nationalitati din Ungaria. Si de catre evrei, sa nu uitam. Ne-au infipt cutitul in spate, cum se spunea, la fel ca si in Germania. In '44 ne-au invadat nemtii, in '45 sovieticii si, la fel, nu am avut ce sa le facem nici unora, nici celorlalti. Sovieticii ne mai invadeaza o data in '56, iarasi nu a fost vina noastra.

Ce zice azi Orban? Nu e vina noastra, toata vina e de partea Uniunii Europene. Uite cum cercul se inchide.

Este mai profitabil politic sa speculezi fricile decat sperantele?

In 1989 si in 2004, momentul aderarii la UE, se simtea un elan pozitiv, era real, eram acolo in mai 2004, si toata lumea era pe strada. Era grozav.

Si acum cum e atmosfera sociala? Mai regasiti optimismul?

Exact asta e problema. Cand merg la Budapesta, eu ajung des acolo, acolo e familia mea, vorbesc cu oamenii. Si exista oameni care zic ca se opun lui Orban, si spun: daca as mai avea 20 de ani, as pleca unde as vedea cu ochii. Bine, atunci cand chiar aveau 20 de ani, si inca era comunism, nici atunci nu au plecat. Ei zic asta, dar apoi recunosc ca preturile nu mai sunt o problema si ca in general, din punctul asta de vedere, lucrurile nu par asa rele. Aici vad eu problema.

Adica sunt lucruri care evident nu merg cum trebuie: e coruptie, sau cel putin lucruri dubioase, cum ar fi implicarea rusilor in afacerile din Ungaria, dar nivelul de trai cotidian al populatiei nu e in masura sa declanseze acel val de nemultumire populara, care sa treaca dincolo de nivelul elitelor, al studentilor, al celor care au o constiinta politica.

Asadar, opozitia de la Budapesta este mai degraba culturala decat politica. Cum a fost primita cartea dumneavoastra la Budapesta?

Chiar foarte bine. Editorul a fost foarte multumit de vanzari si vrea sa-mi traduca acum toate cartile. Mi-a cerut si o biografie de-a lui Franz Jozef.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 10954 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Recomand cu aceasta ocazie

"A fost odata in Transilvania"

https://www.youtube.com/watch?time_continue=3&v=hpu5tNITMEI

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor