Criza sudetilor si criza Crimeii - aceeasi Marie cu alta palarie?

Multi comentatori de presa straini fac unele comparatii intre momentul tragic cand Germania lui Hitler ocupa regiunea sudeta din vestul Cehoslovaciei, in 1938, si evenimentele zilelor noastre, cand Rusia si-a adjudecat destul de usor Crimeea.

Exista o deosebire de fond, aceea ca regiunea sudeta a fost ocupata cu consimtamantul Frantei si Marii Britanii, ai caror ministri de Externe Daladier si Chamberlain au semnat in acest sens Acordul de la Munchen.

Consultare si manipulare

Prin acest acord, reprezentantii Occidentului i-au etalat lui Hitler propria lor slabiciune, stilul lor de a face politica ascunzandu-se dupa deget si incapacitatea de a-si apara interesele, ceea ce l-a incurajat sa treaca imediat la ocuparea militara a zonei, fara nicio jena si cu consecintele catastrofale, pe care le cunoastem.

Acum, desi nici Vladimir Putin nu este Hitler, nici Rusia nu este Germania nazista (sau Uniunea Sovietica), iar lumea nu se confrunta cu acelasi scenariu apocaliptic in care plonja la sfarsitul anilor '30, se pot face unele analogii intre criza sudetilor si lovitura brutala din Crimeea, comenteaza Project Syndicate.

Cel mai frapant pare faptul ca rusii reprezinta veo 60% din cei doua milioane de locuitori ai Crimeii, iar sudetii reprezentau cam acelasi procent din cele trei milioane de locuitori ai zonei in cauza.

Respectivii rusi se simt mai aproape de Rusia decat de Ucraina, iar sudetii au optat atunci in majoritate covarsitoare pentru incorporarea in al treilea Reich, fara sa stie ce carnagiu ii asteapta. In asta a constat de fapt manipularea.

Hop, si Transnistria la mijloc

Este uluitor faptul ca Putin nu s-a sfiit sa justifice anexarea Crimeii cu aceleasi motivatii pe care le folosea Hitler cand isi anexa regiunea sudeta: protejarea populatiei etnic germana, respectiv in cazul de fata etnic rusa, impotriva autoritatilor unui stat care nu prolifera niciun fel de amenintari.

Exista insa si aspecte mai subtile intre modul de a gandi al conducatorului Germaniei de atunci si cel al Rusiei de acum. Hitler considera Cehoslovacia ca un stat artificial, un amestec de etnii care trebuie aduse la ordine sub steagul majoritatii.

La numai sase luni de la invadarea regiunii sudete, el a cedat unor "solicitari" regionale, a denuntat Tratatul de la Munchen, a invadat intreaga Boemie si Moravie, transformandu-le in protectorat german, iar din Slovacia a creat un mic stat-marioneta.

Astazi, de asemenea, se aud in Rusia "solicitari" ciudate si foarte asemanatoare ale unor comunitati din estul Ucrainei, dar si din Transnistria, unde trupele rusesti sunt deja instalate, ca sa-i "apere" pe cei de acolo.

De cealalta patea a baricadei, Occidentul din 1938 a protestat pe plan diplomatic, dar a acceptat tacit situatia de facto, calculand ca astfel salveaza pacea. Slabiciunea protestelor de atunci i-au dat curaj lui Hitler sa atace in 1939 Polonia, declansand astfel razboiul.

Lectiile istoriei

Ce lectie se poate trage facand comparatii intre criza Crimeii si evenimentele din regiunea sudeta? Mai multe. Una este ca stilul nehotarat duce la dezastru, iar partenerul iti adulmeca usor sovaielile. Sanctiunile Occidentului trebuie sa fie destul de usturatoare, pentru ca sa devina insuportabile pentru Putin.

A doua ca ele trebuie sa fie imprevizibile. Adica, anuntandu-se o sanctiune, partenerul sa-si dea seama ca mai pot veni si altele, mai severe, mai dureroase. Este de preferat s-o accepti pe asta, decat s-o astepti pe urmatoarea.

A treia porneste de la observatia ca Europa si Statele Unite sunt, la un loc, mai puternice ca Rusia, oricat de grozava s-ar da ea. Ceea ce le lipseste insa este dorinta de a accepta costurile economice si politice pe care le presupune apararea valorilor promovate de ele. Trebuie sa recunoastem: nu le poti aplica altora sanctiuni, fara sa ai si tu costuri.

In cele din urma, trebuie sa acceptam faptul ca toleranta si acceptiunea sunt ideale, dar exista un prag, dincolo de care nu poate fi loc de impacari si angajamente. Rusia a facut in 2014 ceea ce facuse Hitler in 1939. Este pasul prin care a pus la incercare slabiciunea celorlalti. A incercat terenul. Daca suntem slabi, pasul urmator e ca si inevitabil - atata doar, ca nu stim unde si cand.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...