Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Participarea presedintelui Vladimir Putin la summit-ul NATO de la Bucuresti este un semn pozitiv, dar nu ar trebui sa influenteze decizia Aliantei privind acordarea statutului de tara candidata (MAP) Georgiei si Ucrainei, a declarat pentru NewsIn presedintele German Marshall Fund,Craig Kennedy.
"Pe de-o parte cred ca este un semn foarte pozitiv ca Putin vine la Bucuresti, mai ales daca va veni sa aiba discutii serioase pe temele divergente dintre Rusia si NATO. Daca va veni insa doar pentru a face un exercitiu de relatii publice, pentru a denunta politicile cu care nu este de acord, atunci nu stiu cat de productiva va fi participarea sa", a declarat Craig Kennedy, presedintele think-tankului american German Marshall Fund, ce va organiza o conferinta in timpul summit-ului NATO.
"La summit-ul de la Riga, Putin a anuntat ca vine sa serbeze ziua de nastere a presedintelui Chirac si ca va trece pe la summit, chiar daca guvernul leton nu-l invitase in mod formal. Apoi, cand gazdele au cerut ca macar sa fie salutat de presedintele leton cand ajunge, s-a razgandit si nu a mai mers deloc. La Riga exista insa ingrijorarea ca urma sa vina in principal pentru a-si sustine punctul de vedere si nu sa se implice intr-o discutie serioasa. Vom vedea care e planul acum. Am incredere in intentiile sale, cred ca isi doreste discutii serioase cu SUA si alti membri NATO cand va fi aici. Dar vom vedea", a spus Kennedy.
Craig Kennedy a mai adaugat ca Rusia are o influenta care variaza intre membrii NATO iar unii dintre acestia vor asculta aceste ingrijorari si le vor interpreta in feluri diferite fata de alti membri.
"Da, exista persoane in Germania care considera ca ar trebui sa amanam MAP, dar sunt si alte tari care interpreteaza declaratiile presedintelui Putin si ale succesorului sau Medvedev ca un semn ca ar trebui sa acordam MAP acum, pentru a fi deja un fapt implinit inainte de asumarea presedintiei lui Medvedev. Astfel, Medvedev nu ar mai avea aceasta problema pe agenda si s-ar putea concentra pe dezvoltarea unei noi relatii strategice cu NATO, nu asupra modului cum sa blocheze aspiratiile Georgiei si Ucrainei de a adera la NATO", a explicat presedintele German Marshall Fund.
In ce priveste posibilele progrese in discutiile privind Tratatul asupra Fortelor Conventionale din Europa (CFE), pe care Rusia a anuntat ca nu il mai recunoaste, Craig Kennedy a apreciat ca nu se va ajunge la o concluzie, dar macar s-ar putea contura o "apropiere".
"Cred ca liniile majore vor fi subliniate, ca nuantele pozitiei fiecaruia vor fi evidentiate mult mai puternic decat in trecut. Daca se va ajunge la o solutie? Nu. Dar cred ca vom vedea dezbaterea evoluand la urmatorul nivel si mai sofisticata pe ambele parti. De aceea organizam aceste conferinte. Pornind de la o problema complicata, le dam ambelor parti sau celor multiple sa isi sustina punctele de vedere si poate sa inceapa o apropiere. Unele din aceste teme sunt foarte complicate si va dura mai mult de o singura intalnire pentru a le rezolva. Dar vor exista unele progrese. Acest summit si conferinta noastra fac parte din procesul de redefinire strategica a NATO", a conchis presedintele GMF.
"Conferinta de la Bucuresti", organizata de GMF la Cercul Militar National in perioada 1-3 aprilie, va avea printre cei 275 de participanti din 34 de tari noua sefi de stat, in randul carora s-ar putea numara si presedintele american George W. Bush.