Business Focus: Antreprenoriatul: Profesie vs Vocație
Ministrul roman de Externe, Adrian Cioroianu, care i-a cerut presedintelui Vladimir Voronin un raspuns in ceea ce priveste limba moldoveneasca, sambata, la conferinta de securitate de la Munchen, a primit "o riposta categorica" in limba rusa din partea presedintelui moldovean, scrie RIA Novosti duminica.
Aflat la dezbaterea pe marginea viitorului Republicii Moldova in Uniunea Europeana, Adrian Cioroianu a spus ca recunoasterea de catre Republica Moldova a faptului ca limba de stat a tarii este limba romana si distantarea de trecutul comunist ar usura semnificativ Republicii Moldova calea catre UE, scrie RIA Novosti.
Raspunsul lui Voronin nu a intarziat sa apara, insa in limba rusa."Va multumesc pentru intrebare si repet - deja de un milion de ori si o pot repeta si de un miliard de ori - ca denumirea limbii de stat este exclusiv treaba poporului acestei tari", a spus Vladimir Voronin.
Potrivit agentiei RIA-Novosti, presedintele Voronin s-a pronuntat impotriva redenumirii limbii moldovenesti in limba romana si impotriva renuntarii la trecutul comunist in favoarea facilitarii integrarii in Uniunea Europeana.
Presedintele moldovean a rostit, sambata, un discurs la conferinta de securitate Munchen in cadrul sectiunii intitulate "Provocari la adresa stabilitatii europene".
Tot in cadrul conferintei de la Munchen, Voronin a mai spus ca Republica Moldova vrea sa adere la UE, dar nu si la NATO si nu a omis sa mentioneze, in context, ca exista "doctrine perimate" si "interpretari divergente cu privire la identitatea statala si nationala" a Moldovei.
In octombrie 2004 in Republica Moldova nu a avut loc un referendum, ci un recensamant al populatiei, la rubrica "nationalitate", printre alte nationalitati, fiind trecute atat "moldovean", cat si "roman".
Intrebarile din chestionar legate de identitatea nationala si de limba vorbita de moldoveni au fost calificate drept "delicate" de catre observatorii internationali, printre care si John Kelly, presedintele grupului de observatori ai Consiliului Europei pentru recensamantul populatiei.
De asemenea, expertii au fost nemultumiti de comportamentul unor recenzori, care, potrivit lui John Kelly, i-au descurajat pe respondenti sa se declare romani in loc de moldoveni. 76% dintre respondentii de la recensamant s-au declarat moldoveni si doar 2,2% romani.
Autoritatile comuniste au declarat ulterior ca recensamantul poate fi calificat drept "un referendum in problema nationala si lingvistica".