"Si, totusi, viata e frumoasa!" - Povestea copilei cu o singura aripa

Duminica, 28 Septembrie 2014, ora 12:40
11534 citiri
"Si, totusi, viata e frumoasa!" - Povestea copilei cu o singura aripa
Foto: Dana Corina Popescu

Ana Maria are aproape 22 de ani, dar pare inca un copil cu ochi mari si zambet inocent, asa cum au toti copiii. Daca ii privesti fotografiile postate pe Facebook, ai crede ca e vesela tot timpul. Nici nu stii cat de tare te-ai insela...

De aproape 22 de ani, Ana Maria Baicociu traieste zi de zi o drama, pentru care noi, ceilalti, suntem culpabili.

"Eu m-am nascut fara bratul stang. Nu stiu cauzele. Dar cea mai mare greutate cu care m-am confruntat nu a fost asta, ci marginalizarea in societate. Tot timpul am avut probleme, inca de cand eram copila. Copiii nu se jucau niciodata cu mine pentru ca ei gandeau ca am ceva care se transmite. Si fugeau.

Nu aveam probleme doar cu copiii, ci si cu adultii. Imi aduc aminte ca eram la gradinita si aveam o educatoare care, pur si simplu, avea o problema cu mine. Imi vorbea foarte urat. Imi spunea 'Ana, daca te iau de singura aripa pe care o ai, te arunc de nu te vezi!'. Nu o sa uit niciodata. Eram doar un copil si nu intelegeam de ce se poarta atat de agresiv cu mine", mi-a povestit Ana Maria, pe care am cunoscut-o dupa ce am aflat ce nedreptate strigatoare la cer i se facuse in urma cu cateva saptamani.

Am descoperit astfel un om deosebit, cald, prietenos, care nu ne cere decat un singur lucru: sa nu mai fim atat de ingusti la minte atunci cand observam ca nu a avut sansa noastra, de a ne naste cu doua "aripi".

"La fel a fost si in gimnaziu. In primii doi ani, abia am putut sa ma adaptez la mediu. Aveam colegi foarte rautaciosi, nu eram acceptata in grupul lor. Imi spuneau ca sunt cea mai plangacioasa. Pai, bineinteles ca eram, nu aveam niciun prieten... Scoala si liceul le-am facut in Patarlagele, in judetul Buzau, unde m-am nascut. Acum sunt la facultatea de geografie a Turismului din Sibiu", si-a continuat Ana Maria povestea, iar gandul meu a zburat imediat catre miile de liceeni care, in fiecare an, nu sunt in stare sa invete nici macar cat sa isi ia examenul de bacalaureat, cu atat mai mult sa intre la o facultate.

Apoi mi-am zis: Cum o fi sa treci prin crunta perioada a adolescentei de unul singur, evitat de ceilalti nu pentru ca esti un om rau, ci dintr-un motiv absurd cum este acela ca nu ai doua maini?

"Au fost si persoane cu care am stat de vorba, m-am inteles, dar a fost asa, mai mult de fatada, superficial. Pe fata era, poate, un salut prietenesc, dar pe la spate era cu totul si cu totul altceva. Eram aratata cu degetul, barfita... Nu am intalnit pe nimeni care sa gandeasca logic si normal, sa vada situatia mea firesc", mi-a explicat Ana Maria.

Foto: Copyright danmirica.ro

"Pot foarte mult, mult mai mult"

N-am indraznit sa o intreb, dar mi-a vorbit singura despre dragoste, confirmandu-mi cele mai negre temeri.

"Dupa ce am crescut si, normal, am tins catre o relatie de cuplu, am intampinat probleme din partea parintilor baiatului. Niciodata nu am fost acceptata. Erau tot timpul discutii, spuneau ca nu se poate ca baiatul lor sa iubeasca o fata care nu are o mana. Nu se uitau daca pretuiesc anumite valori sau la ce principii am, cum gandesc sau daca am ceva in cap. Nu. Se uitau doar la aspectul fizic. Anul trecut, prin decembrie, trebuia sa ma casatoresc, dar au fost prea multe la mijloc, inclusiv parintii lui, care s-au opus total casatoriei noastre. Si, totusi, viata e frumoasa!", m-a asigurat Ana, lasandu-ma pur si simplu fara replica.

Insa taria si curajul de care Ana Maria da astazi dovada au avut si un pret, cum era si firesc.

"Am ajuns sa fiu, intr-adevar, o persoana foarte sensibila si, automat, orice nimic il pun la suflet. Dar m-am obisnuit, pur si simplu. Am ajuns in stadiul in care mi se pare normal sa se opreasca oamenii pe strada si sa se uite la mine sau sa rada, sa comenteze, indiferent unde sunt. Dar nu ma mai afecteaza cum ma afecta odata.

In ceea ce priveste invatatura, am fost intotdeauna dornica sa arat oamenilor cum sunt eu, ce am in cap, modul meu de a gandi, de a ma exprima. Sa arat ca, chiar si asa cu o mana, cum sunt, am o cu totul alta perceptie asupra vietii si pot foarte mult, mult mai mult. Imi place sa compun, imi place sa fotografiez, imi place natura, imi place sa ma plimb si, da, imi place si muzica. Si sa desenez atunci cand sunt trista".

Elite fara granite - Ei sunt Romania: Doctoranda in Scotia si bursiera Google, din scaunul cu rotile

O nedreptate strigatoare la cer

In urma cu cateva saptamani, Ana Maria s-a izbit puternic de betoanele turnate, din greseala, de Dumnezeu in mintile multora dintre concetatenii nostri. Cum sa traiesti cinstit in tara asta, daca nu muncesti?

Iata ce s-a intamplat:

"Am depus CV-ul pentru un post de agent la call-center, pentru o firma de cablu, si am fost sunata sa ma intrebe daca sunt interesata sa vin la interviu si sa dau un test. Am spus da, cum sa nu. Am primit adresa pe mail si informatii legate de test - comunicare cu clientii, cunostinte in televiziune prin satelit, cablu etc., Word si Excel. Mi-au spus ca daca vreau un rezultat mai bun, sa accesez o pagina de-a lor.

Am stat toata noaptea sa invat, ofertele lor si tot, in conditiile in care eram epuizata dupa o saptamana in care facusem alte lucruri. Dar mi-am spus 'Trebuie!'. A doua zi m-am prezentat la test. Eram convinsa ca m-am descurcat foarte bine, nici macar nu aveam dubii ca as fi gresit ceva.

M-au sunat dupa cateva zile, pentru un mini-interviu. M-au intrebat ce fel de persoana sunt, ce imi place sa fac si asa mai departe, daca m-as descurca la ei, daca as fi dispusa sa le ofer clientilor suport tehnic. Am spus 'sigur, este normal!'. La un moment dat mi s-a dat de inteles ca nu stiau ca eu am doar o mana, desi ma vazusera cand am dat testul. Domnisoara cu care discutam la telefon a parut foarte surprinsa!

Nu mai stiu despre ce vorbeam si cand i-am spus ca nu am o mana, m-a intrebat: 'Credeti ca v-ati putea descurca sa tastati?' 'Bineinteles! M-am obisnuit, e ceva foarte simplu, e o nimica toata, nu am intampinat niciodata dificultati'.

'Foarte bine!', mi-a spus. 'Daca o sa fie un raspuns pozitiv, o sa va sunam si o sa va confirmam. Daca nu, veti primi un mail'. In aceeasi zi am fost sunata. Am zis 'Uau! M-au sunat! E bine!'

Mi-au spus 'Stiti, ne pare rau sa va spunem, dar raspunsul este negativ deoarece noi credem ca dvs nu ati face fata, nu puteti sa tastati si sa vorbiti la telefon, pentru ca discutiile cu clientul trebuie sa fie foarte rapide'.

Am spus 'Bine, dar vreau sa stiu si eu cum au fost testele'. 'Testele au fost foarte ok, ati luat rezultate foarte bune. Dar nu va putem da un raspuns pozitiv'. Am spus 'Am inteles'".

Am transcris integral relatarea Anei, pentru ca este singura ei posibilitate de a-si lua revansa - spunand cu voce tare, noua tuturor, ce a patit. Nu poate dovedi ca a fost discriminata, nu are inregistrarea convorbirii telefonice si nici nu se poate lupta in instanta cu un colos de zeci de milioane euro, care are mii de angajati.

Flori de colt: Frumusete in scaun cu rotile - Povestea Magdei, modelul din carucior

"Mai multa ratiune"

"N-am sa renunt niciodata la ceea ce doresc sa fac! Am sa ma ridic de atatea ori, incat pana si viata se va plictisi sa ma doboare!", este unul din mesajele postate de Ana Maria pe Facebook.

Ei, bine, asa e. De curand, Ana Maria a reusit sa se angajeze la o firma de teleshopping. Si aici au fost unele probleme, dar pare destul de increzatoare ca va reusi sa le rezolve.

La final, i-am pus intrebarea pe care mi-am dorit sa i-o pun de nenumarate ori pe parcursul discutiei noastre: Ce iti doresti Ana Maria, ce astepti tu de la societatea asta in care traim?

"Mai multa responsabilitate, mai multa ratiune. Trebuie sa fii constient ca nici tu nu esti perfect. Sa iti vezi de tine si sa nu mai cataloghezi omul doar privindu-l. Este josnic", mi-a raspuns ea.

Te indemn, draga cititorule care ai citit aceasta poveste de viata, sa stai si sa reflectezi cateva momente la situatia acestui copil frumos, care timp de aproape 22 de ani a fost nevoit sa duca nu doar o batalie cu propriul sau destin, ci mai ales cu cei din jurul lui.

Si sa te intrebi: Daca ea a putut trece peste faptul ca nu are decat o mana, eu de ce n-as putea?

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

AUR și partidul lui Șoșoacă, în scădere, în intenția de vot la alegerile europarlamentare. Cum arată topul, cu mai puțin de două luni înainte de alegeri SONDAJ
AUR și partidul lui Șoșoacă, în scădere, în intenția de vot la alegerile europarlamentare. Cum arată topul, cu mai puțin de două luni înainte de alegeri SONDAJ
Alianţa PSD-PNL este creditată că 46,6% din intenţiile de vot la alegerile europarlamentare, AUR cu 16,7%, iar Alianţa Dreapta Unită cu 13,8%, conform unui sondaj realizat de INSCOP în luna...
Efectul renunțării coaliției la medicului Cârstoiu: Gabriela Firea va candida la București din partea PSD. PNL va merge separat cu Sebastian Burduja la alegeri
Efectul renunțării coaliției la medicului Cârstoiu: Gabriela Firea va candida la București din partea PSD. PNL va merge separat cu Sebastian Burduja la alegeri
PSD şi PNL au decis să candideze separat la Primăria Capitalei. Coaliția de guvernare a renunțat luni seara, 22 aprilie, la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu. Gabriela Firea şi Sebastian...
#fata fara mana, #Ana Maria fara mana stanga, #persoane dizabilitati , #romani
Comentarii
Poza Schnecker
Schnecker
rank 1
Unii fura ca disperatii si altii se nasc fara maini. Sigur va fi