Adriana Saftoiu: Exista un timp al marturisirii. Nimeni nu devine rau sau bun de unul singur - Interviu

Dupa sapte de ani de la incheierea colaboarii cu Traian Basescu si cand "acea lume si-a incheiat mizele politice electorale" a venit vremea marturisirii. Asa isi explica fostul consilier prezidential Adriana Saftoiu lansarea cartii "Cronica de Cotroceni".

"Nu asupra unui fapt anume vreau sa atrag atentia, ci - luminand niste episoade - incerc o radiografie a Puterii. Ceea ce incerc sa spun e ca nimeni nu devine rau sau bun de unul singur. Toti suntem parte la ceea ce se construieste cu noi si langa noi. (...) ", spune Adriana Saftoiu intr-un interviu pentru Ziare.com.

Fostul consilier prezidential atrage atentia ca istoria "se repeta pentru ca nu o citim sau nu vrem sa o cunoastem. (...) Daca vorbiti de complici, atunci sa incepem cu acele institutii ale statului care nu pe demnitari trebuie sa ii slujeasca, ci pe cetateni, acele institutii care au un rol dominant si care mereu sunt pregatite sa creeze profilul de tip Moi-Moi".

In cartea sa "Cronica de Cotroceni", Adriana Saftoiu dezvaluie elementele din culisele unor evenimente care au starnit polemici si controverse legate de deciziile lui Traian Basescu, atat in timpul mandatului prezidential, cat si anterior, cat a fost ministru al Transporturilor si presedinte PD.

Memoriile Adrianei Saftoiu: "Niciunul dintre cei care-mi spun 'Traiane' nu va ramane alaturi de mine"

De ce acum aceasta carte de memorii pe alocuri explozive? Chiar dvs invocati formula "cine are ceva de spus sa spuna acum sau sa taca pe veci". Care e pana la urma scopul demersului, ce vreti sa dovediti, asupra carui fapt vreti sa atrageti atentia?

Nu e o carte de memorii, in intelesul consacrat al termenului. E o marturie. De ce acum? Exista un timp al marturisirii, cum spune Eclesiastul, iar timpul meu acesta e. Dupa sapte de ani de la incheierea acelei colaborari, dar mai ales de abia cand acea lume si-a incheiat mizele politice electorale.

Explic acest aspect, mult mai pe larg, in Cuvantul Inainte. Nu vreau sa demonstrez nimic, incerc doar sa inteleg. De aici si constructia cartii - un joc al memoriei, nu un letopiset. Nu asupra unui fapt anume vreau sa atrag atentia, ci - luminand niste episoade - incerc o radiografie a Puterii.

Ceea ce incerc sa spun e ca nimeni nu devine rau sau bun de unul singur. Toti suntem parte la ceea ce se construieste cu noi si langa noi. Cartea nu e despre un om, ci despre noi toti.

Poate fi considerata razbunare, pentru cei mai severi, chiar lipsa de caracter. Vor spune, poate, ca tradati increderea totala a unui presedinte, incredere in virtutea careia ati avut acces la informatiile pe care le dezvaluiti.

Am scris o carte de analiza politica, nu un pamflet. Majoritatea episoadelor pe care le invoc sunt publice. Toate sunt deja istorie. Cum m-as putea razbuna pe istorie? Nu e o carte de dezvaluiri, ci mai degraba una de invaluiri. Iar a spune adevarul echivaleaza cu a trada increderea - increderea oricui - mi se pare o abordare gresita din capul locului. Mai prieten mi-e adevarul decat oricare dintre personajele invocate in carte.

Spuneti in carte ca serviciile secrete l-au dezinformat pe Traian Basescu in privinta Elenei Udrea, monitorizarile au fost curate. In acelasi timp, prezentati un presedinte al carui principal obiectiv a fost sa controleze cu mana de fier serviciile. Nu e aici un aparent paradox? Cine pe cine a controlat?

Dati-i istoriei recente dreptul la paradoxurile ei. Cine pe cine a controlat? In ce moment? Nici macar in carte nu pun un verdict. Fiecare ramane cu propria lui concluzie, nu neaparat pe baza cartii, ci a faptelor care tot vin peste noi.

A fost Traian Basescu constient de grupurile de interese, poate chiar mafiote, create in anturajul sau pe care le devoaleaza acum DNA?

Raspunsul la aceasta intrebare cred ca il va contura Justitia.

Care a fost realul raport de forte dintre Traian Basescu si Elena Udrea? Cine pe cine a creat, cine pe cine a dominat?

Cine pe cine a creat nu e un mister. Cat despre cine pe cine a dominat, sa recitim mitul lui Pygmalion, cel povestit de Ovidiu. Va reamintesc doar finalul: uniunea lui Pygmalion cu femeia sculptata in fildes a creat un fiu numit Pathos ("suferinta" in limba greaca).

Cand spuneti ca Traian Basescu cunostea metoda telefoanelor date la Parchet pentru a se interesa de anumite dosare, vreti sa spuneti ca o si practica?

Nu vreau sa spun nimic mai mult decat am scris in carte.

Vorbiti despre un presedinte foarte influentabil. Cate dintre deciziile controversate luate in perioada mandatului dvs la Cotroceni au fost consecinta influentei negative?

Nu le-am numarat, dar unele s-au derulat public, ati scris despre ele, cartea doar asaza intamplari intr-un context mai larg. Spun si in carte, nimeni nu poate fi scuzat prin altii, dar revin asupra demersului meu.

Istoria se repeta pentru ca nu o citim sau nu vrem sa o cunoastem si, daca toata cartea va fi citita in cheia "Traian Basescu", iarasi ne vom limita doar la anecdotica.

Descrieti un personaj cinic, cu un pragmatism mult dincolo de moral, care se foloseste de oameni si situatii fara scrupule, ale carui arme principale erau "santajul si compromiterea publica", care traia deliruri mesianice. Descrieti situatii la limita legalului, dar si felul in care ati spus si jumatati de adevaruri, de exemplu in cazul incidentului cu copilul de la Ploiesti. De ce ati stat totusi atat de mult timp alaturi de Traian Basescu? Si nu va considerati intr-un fel "complice" la faptele cel putin imorale relatate?

Inca o data, daca totul se rezuma la un personaj, e degeaba. Daca vorbiti de complici, atunci sa incepem cu acele institutii ale statului care nu pe demnitari trebuie sa ii slujeasca, ci pe cetateni, acele institutii care au un rol dominant si care mereu sunt pregatite sa creeze profilul de tip Moi-Moi.

Insist, daca mi-ati facut aceasta bucurie de a citi cartea, sa mergem mult mai departe de personajul principal din acesti ultimi 10 ani.

Regretati ceva din perioada colaborarii cu Traian Basescu, ceva ce ati fi facut altfel?

Nu-mi plac perspectivele contrafactuale, dar sigur ca multe lucruri le-as fi facut altfel, daca as fi avut informatiile si intelegerea lucrurilor de astazi.

Faceti un portret deloc magulitor clasei politice, populata de lingai, oportunisti, ipocriti, obsedati de putere absoluta. Cum vedeti iesirea din aceasta situatie, vindecarea?

Nu mi-am propus sa fac exercitii de magulire. Vindecarea? Alt tip de caractere in politica.

Ii creionati lui Traian Basescu portretul unui om care se hraneste din conflict. Credeti ca aceasta carte ii sfasie in buna masura legenda sau, dimpotriva, ii foloseste, mentinandu-l in centrul discutiei publice si al polarizarii?

Nici una, nici alta. Nu cartea aceasta decide ce va mai face Traian Basescu.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...