Ultimele modificari la Ordonanta privind Codurile penale: pentru ministri si primari nu va mai exista abuz in serviciu. Dosarul Microsoft s-ar prescrie UPDATE

Guvernul Grindeanu merge inainte cu gratierea si modificarea codurilor penale, dupa cum a anuntat luni ministrul Florin Iordache, dupa dezbaterea publica ce a avut loc la Ministerul Justitiei. Necunoscut insa este modul in care vor fi trecute aceste initiative legislative.

BREAKING NEWS: Noaptea tarziu, Guvernul a dat lovitura de gratie Justitiei - a adoptat ordonta de modificare a codurilor

Varianta ca ambele sa fie adoptate prin ordonanta de urgenta a cam fost abandonata, dupa ce presedintele Klaus Iohannis a intervenit in sedinta de Guvern in care ar fi urmat sa se intample acest lucru si apoi zeci de mii de oameni au iesit in strada in ultimele saptamani pentru a apara Justitia.

Urmeaza insa miercuri o noua sedinta de Guvern, unde ministrul Iordache a promis ca va veni cu "acte coerente" pentru a "rezolva" problema. Si surse apropiate situatiei au declarat, pentru Ziare.com, ca rezolvarea ar fi fost gasita.

Astfel, se pare ca Guvernul va duce gratierea in Parlament, prin proiect de lege, unde calculele politice arata ca are oricum sanse sa treaca, avand in vedere majoritatea confortabila de care se bucura PSD.

In schimb, modificarile la codurile penale, adica acele masuri despre care institutiile din justitie au avertizat ca ar duce la dezincriminarea abuzului in serviciu, a conflictului de interese si ar face inutila institutia denuntatorului, ar urma sa fie adoptate prin ordonanta de urgenta.

Scenariul a fost confirmat ulterior si de presedintele Comisie juridice din Senat, social-democratul Serban Nicolae, la Antena3.

Potrivit surselor citate, au fost aduse si unele modificari prevederilor initiale. Astfel, la favorizarea infractorului, se dezincrimineaza daca fapta e savarsita de un membru al familiei sau de un afin pana la gradul 2. Totodata, favorizarea este dezincriminata in cazul in care e vorba de emitere, aprobare sau adoptare de acte normative.

In cazul abuzului, se prevede ca acesta reprezinta fapta functionarului care prin incalcarea legii sau a unei ordonante de urgenta provoaca un prejudiciu peste 200 de mii de lei sau provoaca o vatamare grava certa si efectiva a drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane fizice si juridice, asa cum sunt ele prevazute de legile in vigoare. Pedeapsa, in cazul abuzului in serviciu, scade la 6 luni pana la 3 ani. Ca urmare a unei astfel de prevederi, cazul Microsoft, de exemplu, este prescris.

In plus, se arata ca prevederile nu se aplica in cazul emiterii, adoptarii de acte normative, ceea ce inseamna ca orice emitere de ordin al unui ministru sau hotarare a unui primar sau hotarare a unui consiliu local INDIFERENT DE PREJUDICIU nu mai este incriminata.

Prevederile privind denuntul si neglijenta in serviciu nu au suferit modificari fata de propunerile initiale.

Invataturile lui Dragnea catre ministrul Iordache

Varianta trecerii modificarilor la codurile penale pare sa fie sugerata si sustinuta si de seful PSD, Liviu Dragnea. Marti, pe holurile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde s-a prezentat pentru primul termen in dosarul in care este acuzat de instigare la abuz in serviciu, Dragnea a fost intrebat ce sfat ar da Guvernului in legatura cu modificarile din Justitie. Recomandarea sa a fost sa se uite la ce au facut "inaintasii".

"L-as sfatui (pe Florin Iordache, n.red.) sa se inspire din experienta inaintasilor, a guvernelor precedente, daca sa se dea prin ordonanta de urgenta sau nu. Daca s-a mai dat vreo gratiere prin ordonanta de urgenta, poate sa o dea", le-a spus Dragnea jurnalistilor.

Dupa caderea comunismului nu s-au dat decat trei legi de gratiere, in 1990, 1997 si 2002, niciuna prin ordonanta de urgenta. In schimb, in toamna anului trecut Guvernul Ciolos a adus peste 150 de modificari Codului Penal si celui de Procedura Penala prin ordonanta de urgenta.

Ministerul Justitiei motiva atunci urgenta invocand "numarul relativ mare de texte declarate neconstitutionale si care nu au fost puse in acord cu legea fundamentala", fapt ce "poate determina interpretari diferite in jurisprudenta de natura a afecta drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor". Mai existau atunci si mai multe proceduri de infringement, "unele dintre ele aflate in stadii avansate", ceea ce risca sa duca la condamnarea Romaniei de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene.

Guvernul Ciolos explica atunci si de ce adopta modificarile fara o dezbatere publica prealabila: "datorita amplorii fenomenului si a consecintelor negative anterior prezentate asupra interesului public general, consideram ca o eventuala legiferare pe alta cale decat delegarea legislativa, chiar in procedura de urgenta, nu ar fi de natura sa inlature de indata aceste consecinte negative care continua sa se produca asupra interesului public general care vizeaza increderea societatii in justitie".

In plus, ordonanta de urgenta adoptata de tehnocrati este acum in Parlament, dupa cum a atras atentia fostul ministru al Justitiei Raluca Pruna.

"Si tot din categoria manipulari, se vorbeste ca ordonantele secrete ale guvernului ar fi necesare, printre altele, ca sa puna in acord Codurile penale cu vreo 50 de decizii ale CCR. Fals. Cele 50 de decizii sunt de fapt vreo 4, pentru ca prin OUG 18/2016 s-au pus in acord codurile cu zecile de decizii ale CCR. OUG 18/2016 e in Parlament, asa ca nu mai e nevoie de vreo alta ordonanta", scria pe 23 ianuarie pe Facebook Raluca Pruna.

Concret, ceea ce sugera fostul ministru este ca actualul Executiv ar putea, pe acele cateva masuri ce inca nu au fost puse in acord cu deciziile CCR, sa depuna amendamente la ordonanta care este deja in dezbatere in Parlament, astfel incat efectele sa nu fie imediate si ireversibile prin adoptarea unei noi ordonante de urgenta.

Ce modificari vor fi facute, cu ce efecte si pe cine salveaza

Modificarile aduse Codului Penal si celui de Procedura Penala au fost criticate de institutiile din domeniul justitiei, care au avertizat ca fapte de coruptie vor fi dezincriminate.

Concret, Ministerul Justitiei vrea sa redefineasca abuzul in serviciu si introduce o limita a pagubei de 200.000 de lei. Printre institutiile care au criticat dur aceasta masura a fost DNA, care a atras atentia ca modificarile denota ca se urmareste favorizarea anumitor persoane.

De exemplu, unul dintre beneficiari ar fi chiar liderul PSD. Desi Liviu Dragnea neaga ca ar beneficia de efectele vreuneia dintre ordonante, datele din dosarele sale in contrazic. In cazul sau, prejudiciul in dosarul a carui judecata a inceput chiar azi, este de 108.000 de lei, sub pragul de 200.000 impus de noul proiect de lege privind abuzul in serviciu.

In cazul angajarilor ilegale de la Protectia Copilului Teleorman, Dragnea este acuzat de instigare la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Prin dezincriminarea partiala a abuzului in serviciu, el ar ramane doar cu o acuzatie de instigare la fals, o infractiune minora.

Si, odata ce ar intra in vigoare si legea gratierii, ar disparea pedeapsa de doi ani cu suspendare primita in dosarul Referendumului. Astfel, Dragnea nu ar mai risca nicio pedeapsa in cazul in care ar fi gasit vinovat in dosarul Protectia Copilului Teleorman.

Si acest caz este doar unul. Alte "nume grele" ar scapa de dosare si prejudicii uriase nu vor mai putea fi recuperate niciodata.

Vezi aici pe cine ar scapa gratierea si modificarile codurilor penale. Printre ei, Voiculescu, Udrea, Oprea sau nume din dosarul #Colectiv

Alte efecte ale modificarilor propuse de Guvernul Grindeanu vor fi:

- Dezincriminarea unor fapte din dosarul Colectiv - sunt dezincriminate faptele care cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane, daca nu se produce o paguba materiala.

- Functionarii vor putea acorda nestingheriti foloase firmelor fata de care au interese.

- Dispare institutia denuntatorului, fiind astfel protejati cei care au luat mita.

Vezi cum explica aceste efecte reprezentantii DNA si ai Parchetului General:

• DNA reactioneaza la OUG pe Justitie: Sunt favorizate anumite persoane. Se doreste protejarea celor care au luat mita
• Parchetul General: Gratierea si amnistia ar demonstra lipsa de vointa si slabiciunea autoritatilor in fata criminalitatii

Mii de scapati, paguba de peste 1 miliard de euro

Potrivit unor comunicate emise, marti, de Parchetul General si DNA, tabloul general daca ar fi adoptate modificarile propuse de guvern este foarte sumbru.

Numarul persoanelor cu functii inalte trimise in judecata pentru conflict de interese acre vor beneficia de modificari:

* 2 parlamentari/deputati si-au angajat rudele (fiul si nora) la biroul parlamentar;

* 12 primari de oras/comuna au achizitionat bunuri de la societati comerciale al caror asociat unic si administrator erau rude si afini de gradul I;

* 5 primari de comuna au incheiat contracte de concesiune/inchiriere pasuna comunala cu societati administrate de sot sau rude de gradul I (tata/fiu) ;

* 7 consilieri judeteni/locali au luat decizii in beneficiul unor asociatii/societati comerciale administrative de sot, rude si afini de gradul I;

* 7 conducatori de institutii publice (directori si primari) si-au angajat rudele si afinii de gradul I;

* 6 conducatori de institutii publice (directori) au achizitionat bunuri de la societati al caror asociat si administrator erau rude de gradul I

In total, circa 2.300 de persoane trimise in judecata pentru abuz in serviciu, neglijenta in serviciu sau conflict de interese, iar suma totala a pagubelor inregistrate in dosarele respective este de circa 1,1 miliarde euro.

De asemenea, intr-un comunicat remis marti de DNA se arata ca de modificarile pe care Guvernul Grindeanu intentioneaza sa le adopte prin ordonanta de urgenta "vor avea de profitat si persoane deja acuzate/trimise in judecata pentru abuz in serviciu", ele intrand imediat in vigoare. Totodata, actele normative "ar favoriza persoanele care de acum inainte vor savarsi fapte de abuz in serviciu - fapte asimilate infractiunilor de coruptie", arata DNA.

"In perioada 2014-2016 au fost trimise in judecata pentru infractiunea de abuz in serviciu 1.171 persoane fizice si 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). In prezent se afla in lucru la DNA 2.151 dosare avand ca obiect infractiuni de abuz in serviciu", se mai arata in comunicatul DNA.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...