Cercetatorul care a inventat sangele artificial: Pasul urmator, testele pe animale si oameni - Interviu

Marti, 12 Noiembrie 2013, ora 16:58
7620 citiri
Cercetatorul care a inventat sangele artificial: Pasul urmator, testele pe animale si oameni - Interviu
Foto: Pagina de Facebook a lui Radu Silaghi-Dumitrescu

In urma cu ceva timp, un grup de cercetatori romani de la Cluj condus de Radu Silaghi-Dumitrescu a anuntat ca a descoperit formula pentru sangele artificial. Milioane de vieti vor fi salvate, daca substanta va ajunge in spitale, dar pana atunci mai este cale lunga.

De sase ani de munca intr-un laborator al Facultatii de Chimie din cadrul Universitatatii Babes Bolyai din Cluj a fost nevoie pentru a se ajunge aici si, cu siguranta, mai este nevoie de inca cinci ani pentru ca inventia sa-si gaseasca aplicabilitate in viata de zi cu zi.

Practic, substanta decoperita de Silaghi-Dumitrescu nu este un inlocuitor permanent al sangelui, ci o alternativa care permite organismului sa functioneze, in situatii de urgenta sau in proceduri chirurgicale, pana cand isi regenereaza propriul sange.

Sangele incolor obtinut in laboratorul Universitatii Babes-Bolyai este o premiera mondiala, pentru ca materia prima este formata din apa si sare. Spre deosebire de hemoglobina umana, sangele artificial este mult mai rezistent la agentii de stres exteriori.

Radu Silaghi-Dumitrescu a vorbit cu Ziare.com despre cum a ajuns sa faca descoperirea atat de importanta pentru intreaga omenire dar si despre pasii ce trebuie facuti pentru ca substanta sa fie folosita la scara larga.

Cum ati descoperit substitutul hemoglobinei umane? Care este povestea? Cum v-a venit ideea?

Hemeritrina, despre care intrebati, e o substanta gasita in natura intr-o gama extrem de restransa de organisme, in general din cele inferioare (viermi marini, bacterii). Acolo, ea face ceva foarte similar cu ceea ce face hemoglobina umana in noi: transporta sau leaga molecula de oxigen din aer.

S-a intamplat sa lucrez cu hemeritrina in SUA in timpul doctoratului ajutand colegi de laborator in proiectele lor - si de atunci am retinut ca interesant faptul ca in comparatie cu hemoglobina ea este mult mai rezistenta la diversi agenti de stres din organism, precum apa oxigenata sau oxizii de azot.

Ulterior, s-a intamplat sa gasesc de lucru ca cercetator "postdoc" in Anglia intr-un grup aflat la centrul unei retele europene ce avea ca tinta studiul potentialelor substitute de sange.

Dansii, si toata lumea din domeniu, folosesc drept materie prima hemoglobina din sange uman sau din sange animal. In 2007, cand m-am intors la UBB, echipa din Anglia m-a incurajat sa imi dezvolt propriile idei legate de un posibil substitut de sange.

Aceste idei au fost:

(1) Dezvoltarea unei biblioteci de variante de substitute de sange pe baza de hemoglobina (deci oarecum "traditionale"), care sa difere intre ele prin capacitatea de a rezista la agentii chimici de stres pomeniti mai sus si care deci sa permita testarea ipotezei ca gradul de rezistenta la ei controleaza efectele secundare biologice.

(2) Incercarea, in paralel, de a folosi hemeritrina in locul hemoglobinei - tocmai datorita rezistentei sale sporite la agentii de stres.

Radu Silaghi-Dumitrescu despre obstacolele din calea genialitatii cercetatorilor romani

De ce este incolor?

Atat hemoglobina (rosie) cat si hemeritrina (aproape incolora) contin fier, si acel fier este cel care le permite sa transporte oxigenul. Diferenta este ca hemoglobina mai contine in plus, in jurul fierului, si un pigment rosu numit porfirina (de la cuvantul porfir, care desemneaza ceva de culoare purpurie, rosie).

Sangele artificial este compatibil cu toate grupele de sange? In cat timp "expira"? Care sunt conditiile de pastrare?

Ambele retete pe care noi le propunem, atat cea pe baza de hemeritrina cat si cea pe baza de hemoglobina, sunt cel putin partial produse de sinteza, si prin aceasta pot fi tratate aproape la fel ca oricare alt medicament.

De aceea sunt compatibile in egala masura cu oricare grupa de sange, pot fi depozitate la congelator pe termen practic nelimitat si chiar in stare solida la temperature camerei - depasind cu mult stabilitatea sangelui uman provenit de la donator, care poate fi pastrat doar o luna, in frigiderul spitalului.

Ati brevetat descoperirea? Care este urmatorul pas?

As prefera ca subiectul brevetului, ca si cel al retetei exacte, sa nu il discut.

Sangele artificial a fost testat pe oameni? Care este procedura?

Inca nu. Testele pe oameni sunt o responsabilitate foarte serioasa si nu sunt de incercat decat dupa epuizarea testelor pe animale. Protocoalele de urmat sunt destul de clare, pentru ca au existat mai multe companii care au trecut prin aceste etape de testare, si stim si care pot fi punctele nevralgice ale procedurilor.

Cu siguranta acea etapa va fi condusa nu de un chimist, ci de specialisti in medicina si transfuzie; cred ca exista resurse pentru a face asta in Romania - dar nu ar fi o problema sa se recurga la colaboratori din strainatate in caz contrar.

De ce credeti ca sangele artificial este o inventie de premiul Nobel? Ce ar trebui facut pentru nominalizare?

Premiile despre care vorbiti se acorda, din cate stiu, in general celor ale caror rezultate afecteaza in mod pozitiv viata foarte multor oameni: nu celor care "au avut idei", ci celor care le-au dus pana la capat. In cazul de fata, "dusul la capat" ar insemna finalizarea cu succes a testelor pe subiecti umani. Cred ca e foarte posibil ca cineva sa reuseasca in viitorul apropiat sa faca acest lucru.

Credeti ca sangele artificial va ajunge sa fie folosit in spitalele romanesti? De ce este nevoie pentru asta? Cand s-ar putea intampla?

Spitalele romanesti sunt conectate la fluxul informational si comercial international. Cand va exista o varianta aprobata pentru uz uman la nivel international, e inevitabil ca ea sa fie folosita si la noi. Pentru acea aprobare e nevoie insa in prealabil de teste cu pacienti voluntari - o procedura care in cele mai dezvoltate tari tinde sa dureze catre trei ani.

De cand lucrati la aceasta descoperire?

Din 2007.

De unde ati avut fonduri pentru cercetari si cat ati cheltuit pana acum?

Fondurile au fost obtinute in principal prin competitii de proiecte din partea ministerului de resort si a autoritatilor din subordinea acestuia; aceste competitii sunt in general, atat ca structura cat si ca nivel de finantare (dar poate nu si in intregime ca implementare), foarte similare cu ceea ce se intampla in vestul Europei.

Am castigat astfel chiar in 2007 un proiect de 1.000.000 RON, care, impreuna cu resurse colaterale (de exemplu, contributii ale unor colaboratori din tara si strainatate, care adesea au realizat experimente in colaborare cu noi fara a ne solicita contributii materiale), ne-au permis sa plecam de la stadiul de idee de proiect, fara aparatura, fara angajati, fara materie prima, la stadiul de acum, in care avem in laborator, testate pana la nivel biologic, retete pe baza de hemoglobina si de hemeritrina care au dat rezultate promitatoare.

Implicit aici este ca s-a realizat intre timp si punerea pe picioare a unui colectiv care face tipuri de experimente fara precedent in tara. Toate acestea n-ar fi fost posibile fara expertiza si dotarile foarte diverse, si solide, din Cluj - atat in interiorul Facultatii de Chimie si Inginerie Chimica (in al carei colectiv de biochimie lucrez) cat si la colaboratorii de la Facultatile de Fizica, Biologie, Institutul de Cercetari Experimentale Interdisciplinare (ICI-BNS), si in afara UBB - la Institutul de Oncologie I Chiricuta, USAMV, UTCN.

In general e de spus ca apoximativ din 2005-2007, odata cu cresterea economica accentuata in contextul integrarii euroatlantice, si procentul din PIB alocat cercetarii a inceput sa insemne sume, in valoare absoluta, tot mai mari.

Cuplat cu sistemul de granturi "copiat" dupa modelul UE, acest fapt a dus la investitii semnificative in aparatura moderna si la capacitatea de a angaja cu salarii competitive tot mai multi cercetatori - fie oprind "brain-drain"-ul, fie plasandu-ne chiar, in cazuri e drept putine, la capatul sau profitabil.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#Radu Silaghi Dumitrescu interviu, #sange artificial Cluj , #spital