Exclusiv Un procuror rupe tacerea: Adevarurile nespuse despre "abuzuri", "victime" si "destine frante". "Nu vreau sa imi fie rusine ca am tacut!"

Daca intra in vigoare preconizatele modificari legislative privind Codurile Penale, o pleiada de baieti "orientati in viata" scapa de raspundere penala, dupa ce au devalizat companii nationale, dupa ce s-au imbogatit din folosirea functiei publice. Modificarile privind prescriptia raspunderii penale fac prapad si nu sunt cerute de vreo decizie a CCR. Termenele de prescriptie sunt atat de reduse incat pe viitor orice ancheta complexa e practic imposibila. Se naste o cvasi-imunitate, afirma procurorul Cosmin Iordache, copresedintele Asociatiei "Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor".

Cosmin Iordache este procuror DNA din 2010, a instrumentat dosare importante, precum cele ale lui Gheorghe Stefan, al fostului director al Postei, al fostului primar din Navodari etc. In dosarele sale nu a existat nicio achitare.

"Eu am ales sa fiu procuror intr-un sistem democratic la standarde europene, nu intr-o republica bananiera. Nu accept sa fiu complice tacut la prabusirea statului de drept, a democratiei. Nu vreau sa-mi fie rusine ca am trait in epoca asta si am tacut", spune Cosmin Iordache intr-un interviu acordat Ziare.com, in care atinge cele mai sensibile teme ale momentului: ce s-a discutat la Cotroceni, protocoalele cu SRI, sectia pentru magistrati, marile manipulari, scandalurile din DNA si situatia actuala a institutiei.

Iata principalele declaratii:

- Romanii ar trebui sa fie intrebati in primul rand daca sunt de acord cu modificarile preconizate pentru Codul Penal si Codul de Procedura Penala, care nu transpun intocmai decizii ale CCR.

- Va fi o veselie maxima in lumea infractionala. O sa stam si o sa ne uitam cum se practica jaful si nu o sa putem obiectiv sa facem nimic. Fiecare se va descurca pe cont propriu, cum va putea.

- Tot astept de ani de zile sa iasa vreun judecator si sa spuna ca a fost santajat sau ca asupra lui s-au exercitat presiuni de DNA, sa dea o anumita solutie intr-un dosar al DNA pe care-l judeca. Nu a aparut nici macar unul.

- Nu poti selecta un procuror intr-o structura importanta de parchet doar pentru ca si-a inregistrat colegii in discutii private, ca se penseaza ori ca sta incruntat cu ochelari pe nas.

- DNA a avut o competenta extrem de redusa in ce-i priveste pe magistrati, nu se compara cu aceasta noua structura care are o competenta vasta. SIIJ a fost infiintata din cauza temerii ca DNA santaja judecatori ca sa obtina condamnari in dosarele instrumentate. De ce aceasta temere nu exista vizavi de SIIJ?

- Am citit Protocolul cu SRI doar din presa, de "echipele operative comune" am auzit de abia dupa desecretizare. Cum puteam sa aplic un protocol pe care nu l-am citit, de al carui continut nu aveam habar?

- Cum poti sa crezi ca mie imi facea ancheta un ofiter SRI? E o prostie si o jignire. Actele de urmarire penala au fost facute exclusiv de procuror si de ofiterii de politie judiciara.

- SRI a facut doua lucruri pentru DNA, ambele perfect legale si constitutionale: a furnizat informatii si a oferit sprijin tehnic pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica.

implicat SRI.

- Ce e abuziv? Persoana cercetata e nevinovata doar pentru faptul ca am fost sesizat de SRI? Cel vizat de ancheta e nevinovat doar pentru ca inregistrarea e facuta cu sprijinul tehnic al singurei autoritati care putea sa o faca? Asta e abuzul, asta e ingerinta in justitie?

- Nu stiu ca vreun procuror DNA sa fi dat raportul la SRI despre cum conduce ancheta, nu stiu sa fi existat "planuri de actiune comuna" si "echipe operative comune". Nu se pune problema ca un procuror sa fie obligat sa dea raportul unor ofiteri de informatii despre ce face el in dosare, adica nu exista o relatie de subordonare a procurorului.

- La momentul actual, Politia Romana este incapabila sa ofere un sprijin tehnic adecvat parchetelor, activitatea de urmarire penala e serios afectata.

- Se spune ca pentru a nu mai avea anchete politice procurorii trebuie trecuti sub control politic. Explicati-o pe asta!

- Cei care se pretind victime ale DNA sa isi publice dosarul, sa vada lumea despre ce e vorba, sa isi poata forma un punct de vedere. Numai asa poti constata ce a fost acolo: incompetenta, rea credinta sau e pur si simplu o campanie de presa menita sa-i discrediteze pe procurori.

- Nu mai apar dosare pentru ca sesizari utile sunt tot mai putine, iar infractorii au devenit mai abili, au invatat din mediatizarea anchetelor: spagile se dau prin off-shore-uri, se folosesc interpusi etc. E tot mai greu sa strangi probe.

- De la serviciile de informatii nici nu mai stiu de cand nu am primit informatii.

- Lumea e si destul de demoralizata, eu insumi sunt. Ani de munca se duc pe conducta. Resursele DNA nu sunt spectaculoase, ne descurcam cu ce avem.

Ati participat la consultarile de la Cotroceni dintre presedinte si magistrati. Despre ce au fost ele si la ce au folosit?

Cand te invita presedintele Romaniei la consultari, te duci. E o chestiune de politete, de curtoazie. Presedintele Romaniei a expus deschis, cordial, ingrijorarile sale privind modul in care au involuat lucrurile in Justitie, amintind de preocuparea unor politicieni de a-si rezolva problemele penale prin modificari legislative.

Nu s-a rostit numele vreunui politician. Nu ne-a cerut sa-i impartasim ideile. Ne-a asigurat ca nu vrea sa implice in vreun fel magistratii in dezbateri politice. Chestiunea referendumului nu mi se pare una politica. Nu a fost o dezbatere, a fost o expunere de idei, cu randul.

Cum a decurs?

S-au spus unele lucruri de imi venea sa ma iau cu mainile de zulufi. Eu, unul, nu aveam chef sa ascult aceeasi salata de idei servita seara de seara, interesat, la posturi TV de partid: protocoale, santajarea magistratilor, cat de bune sunt modificarile la Legile Justitiei etc. Nu mai am nervi de asa ceva, am limitele mele.

A vorbit o reprezentanta a unei asociatii a judecatorilor si procurorilor care, dupa ce ne-a reprosat ca nu o salutam, a propus, daca imi amintesc bine, ca, in eventualitatea in care se organizeaza un referendum, oamenii sa fie intrebati daca nu se impune excluderea din magistratura a celor care au elaborat si semnat "protocoale" cu SRI, din 2009 pana in 2016. Ce sa spui despre o asemenea "cugetare fina"?

Te invita presedintele tarii la discutii serioase si tu o "arzi" pe protocoale. Daca vorbea un politician, intelegeam.

A mai zis lucruri aparent repetate la oglinda: protocoalele secrete "pe justitie" au "produs abuzuri", "au frant destine". Nu ne-a zis cum un protocol a "frant destine". Eram curios sa aflu de cazuri concrete de aplicare a protocolului care au reprezentat abuzuri. A ramas un mister. Presimt ca nu o sa-l elucideze vreodata.

O judecatoare, alintata pe merit de o parte a presei drept "mare doamna a justitiei", din "partea buna a magistraturii", ne-a umplut de cuvinte. Era indignata ca se da atentie justitiei penale, nu judecatorilor de civil. Practic, reclama o lipsa de atentie. A zis si lucruri cu care sunt de acord, respectiv ca in unele instante conditiile de munca ale judecatorilor sunt execrabile si ca nimeni nu scoate in evidenta acest aspect. Apoi, a iesit la presa.

Asta cu aparutul in presa, cu sau fara motiv, da dependenta, o inteleg. Seara am vazut la televizor ca era prezentata eroina, fiind laudata pentru modul cum "a dat de pamant" cu presedintele republicii, cum l-a pus la punct. Eu nu am vazut asa ceva.

Gurile rele spun ca va candida pentru o functie in CSM.

Nu pot sa comentez acest lucru. Ii doresc insa succes, il merita. O alta sefa de asociatie profesionala cu 3 membri ne-a spus marota ei, pe care o stiam si cu care a facut cariera: protocoalele secrete. A afirmat pe un ton doct ca lucrurile nu au stat bine in Justitie cum a zis presedintele, din cauza "ingerintelor" serviciilor de informatii.

Voiam sa inteleg ce zice, motiv pentru care i-am cerut sa ne dea un exemplu de ingerinta, sa stiu la ce se refera. Presedintele mi-a atras atentia sa nu o intrerup. In general, daca doar spui ca serviciile de informatii s-au amestecat in actul de justitie, fara sa dai exemple, ramai la stadiul de lozinca.

O lozinca avand totusi in spate o decizie CCR referitoare la protocoale.

CCR a considerat ca anumite prevederi dintr-un protocol au adaugat la lege, te interesezi daca au existat situatii in care textele discutabile au fost aplicate, daca situatiile sunt izolate sau e un fenomen si care e amploarea consecintelor. Abia apoi anunti ca au existat ingerinte ale serviciilor in actul de justitie.

Practic a prezentat drept cert ceea ce e in realitate o suspiciune. E serios si cinstit sa procedam asa? Nu ne punem astfel la dispozitia celor care vor sa manipuleze oamenii pornind de la aceste afirmatii? Doar intreb.

Colega a sustinut ca protocoalele secrete au permis ingerinta in actul de justitie, ceea ce e fara precedent intr-un sistem de drept democratic.

Cum functioneaza intr-un sistem democratic relatia dintre servicii si actul de justitie?

Eu am fost in SUA, la sediul FBI. Un agent ne-a povestit cum a solutionat un caz de spalare de bani. Primise informatii de la FinCEN despre diferite tranzactii internationale suspecte, intre banci din paradisuri fiscale, desfasurate prin mijlocirea unor banci corespondente americane. In aceste tranzactii era implicat si un cetatean american si nu stiau ce e cu ele, nimic nu avea sens.

Ne-a spus ca a sunat pe cineva de la Homeland Security, de la structura de intelligence gathering si a obtinut informatii si documente, culmea, din strainatate, din America de Sud, la care altfel nu avea acces. Pe baza acestor documente s-au lamurit ce e cu acele tranzactii si au putut sa isi instrumenteze cauza.

Ce inseamna, spre pilda, implicarea scandaloasa a SRI in activitatea de urmarire penala? Au facut ofiterii SRI audieri, au redactat rechizitorii? De ce nu mi le-as putea face eu, de ce ar trebui sa le faca un ofiter SRI, de regula fara studii juridice? Nu are sens.

Spaimele astea nu se fundamenteaza pe nimic concret si, din pacate, au fost folosite in campanii de presa cu damf politic.

Sistemul judiciar acuza incercari de subordonare politica, magistratii ies in strada si cer europenilor sa ajute la mentinerea tarii pe linia de plutire a democratiei autentice si a statului de drept si unii se ingrijoreaza de fantasme cu protocoale.

Distinsa colega a mai sustinut ca o realizare importanta a reformei in justitie e separatia carierelor. Se pare ca doar cand vine vorba de judecatori separatia carierelor e buna, in cazul procurorilor nu e buna tot timpul, se admit exceptii.

Adica e bine ca judecatorii se amesteca in carierea procurorilor, pentru ca procurorii pot ancheta inclusiv judecatori, dar nu e bine daca procurorii se amesteca in cariera judecatorilor, desi acestia judeca si procurori. In maniera asta putem sa argumentam orice.

La final a urmat, ati ghicit, expunerea la TV. Am citit apoi in presa ca l-ar fi "rupt" pe presedintele Iohannis. Din partea mesei unde am stat eu, nu s-a vazut asta.

Alte voci nu s-au auzit la consultari?

Presedintele AFJR Dragos Calin a spus ca diferentele dintre magistrati tin de valorile pe care le impartasesc: unii cred ca e nevoie de o democratie autentica de nivel european si de un stat de drept functional, iar altii considera ca asta nu e treaba magistratilor. In sensul acesta s-a exprimat, dar ceva mai elegant. E o pozitie corecta.

Nu l-am vazut pe om sa se duca la poza, sa apara la stiri. A spus o serie de lucruri interesante, argumentat, riguros si cu talent de orator. A mai vorbit un judecator, nu-l cunosc. Extrem de pertinent. Mi-a mers la suflet.

Doamna Savonea, presedinta CSM?

A avut o pozitie de echilibru, a fandat bine, le stie pe astea. Ce a spus acolo era corect, dar nu are nicio treaba cu zicerile ulterioare din comunicatul de presa. Nu imi explic atitudinea asta subit schimbata. De unde a venit?

Cristi Danilet a spus lucrurile pe sleau, in stilul lui, direct si exact. Imi place ca e un om liber si curajos. Cati ar fi spus lucrurilor pe nume cum a facut-o el? Poate sa-ti placa sau nu personajul, eu il judec dupa faptele vizand independenta Justitiei si statul de drept. Il stiu de multa vreme, de la Cluj, de prin 2001.

Am vazut ca o colega a lui de la Cluj il ironiza arogant si aspru pe pagina ei de Facebook. Il felicit ca nu se lasa descurajat.

Ideile expuse au fost multe. Mi-ar mai lua ceva timp sa le detaliez.

Considerati necesar un referendum privind Justitia?

In spatiul public se vehiculeaza ideea ca sunt mii de patrioti nevinovati care infunda puscaria, romani adevarati, victime ale unui sistem ticalos, ale unor comenzi politice. Anchetele in curs ar fi toate abuzive, pentru ca sunt facute "pe protocoale", e o forta oculta care stabileste cine e condamnat si cine nu. Judecatorii care au pronuntat condamnari fie sunt "securisti", "stalinisti", fie au fost santajati.

Am vazut ca procurorii sunt maguliti cu apelativele: derbedei, lichele, ticalosi, criminali, nenorociti, vagabonzi etc.

Se zice ca ar fi nevoie de un act de dreptate, de modificari legislative pentru corectarea abuzurilor.

O sa las lumea sa-si traga singura concluzia daca in spatele acestor manipulari e sau nu staruinta unora de a-si rezolva situatia juridica, de a scapa de raspundere penala prin legiferare, naravuri, care in vestul Europei ar fi considerate rusinoase, dezonorante.

Daca ajungeti la concluzia ca unii incearca sa-si rezolve legislativ problemele, puteti sa dati vreun exemplu din lumea civilizata unde se intampla asta?

Se afirma, asadar, ca lumea e in freamat ca nu se adopta mai repede masuri legislative. Nu vreti sa aflam ce vrea, de fapt, lumea?

Consultarea populara nu face rau nimanui, nu vad de ce s-ar opune cineva. Daca toate partidele politice ar fi de acord cu referendumul, riscul politizarii nu ar exista.

Daca poporul vrea ca toti cei care s-au pricopsit necinstit sa zburde liber, nu am de ales decat sa-i respect dorinta. As vrea totusi sa stiu ce doresc romanii. Ce cred oamenii politici nu ma intereseaza, nu am slabiciuni politice.

Ce credeti ca ar trebui intrebati romanii?

Romanii ar trebui sa fie intrebati in primul rand daca sunt de acord cu modificarile preconizate pentru Codul Penal si Codul de Procedura Penala, care nu transpun intocmai decizii ale CCR.

Eu am ales sa fiu procuror intr-un sistem democratic la standarde europene, nu intr-o republica bananiera. Nu accept sa fiu complice tacut la prabusirea statului de drept, a democratiei. Eu vreau sa ma ocup de respectarea legii intr-o democratie autentica, nu vreau sa am de a face cu executarea de ordine politice intr-un stat sub standarde europene. Nu vreau sa-mi fie rusine ca am trait in epoca asta si am tacut.

La ce ar fi util acest referendum?

Vin ordonante de urgenta peste noi cu motivarea ca poporul roman le doreste cu ardoare! Ce altceva poti sa faci, la acest moment? Cei care se opun referendumului sa vina cu solutii alternative viabile. Zbaterea va fi pentru cvorum, pentru a scoate oamenii din apatie.

Lucrurile nu sunt simple. Sper ca referendumul sa nu fie folosit politic, e o miza prea mare. Un referendum pe alte subiecte nu mi se pare indispensabil.

Dupa discutiile de la Cotroceni am vazut-o pe judecatoarea Dana Garbovan reafirmand sustinerea pentru SIIJ, cu argumentul ca DNA a deschis din oficiu suspect de multe dosare magistratilor, aproape 200, din care insa a trimis in judecata doar vreo 20. Daca cifrele sunt reale, cum le explicati dvs? Se vorbeste despre santaje, despre presiuni asupra judecatorilor care nu dadeau decizii favorabile DNA.

Cifrele sunt inselatoare. Ca sa vorbesti de suspiciuni ca anumiti judecatori au fost santajati sau asupra lor s-au facut presiuni, trebuie sa gasesti cauzele penale in care procurorii DNA s-au sesizat din oficiu cu privire la savarsirea de fapte de coruptie de acei judecatori care judeca dosare instrumentate de DNA, aflate pe rolul instantei. Cate astfel de cazuri au gasit doamna Garbovan, Inspectia Judiciara sau cine vreti dumneavoastra?

Daca sesizarile din oficiu ale DNA vizau procurori sau judecatori de cauze civile, suspiciunea nu are nici un sens. De ce sa santajezi un judecator de civil? Sa dea o anumita solutie intr-o actiune in granituire care intereseaza DNA? Nu e vadit absurd? De ce sa santajeze DNA un procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Cotusca-Dabuleni? Nu are sens!

Nu mi se pare fair-play sa arunci in spatiul public insinuari, suspiciuni, cand stii ca pot fi folosite cu rea-credinta, in campaniile de presa de denigrare a unor colegi magistrati. Eu as fi mai atent la exprimarea publica a unor suspiciuni in lipsa unor date.

Dar faptul ca in unele cazuri solutia de clasare a dosarului magistratului a aparut dupa mai multi ani de nelucrare a dosarului nu ridica suspiciunea de santaj?

Ideea este urmatoarea: te sesizezi din oficiu cand lucrurile, la o prima vedere, nu au niciun fel de sens in ce a facut judecatorul, astfel incat, coroborat cu alte imprejurari (anturaj, sporirea nejustificata a averii etc.), exista suspiciunea ca judecatorul a actionat pentru ca a fost interesat material.

Daca verificarile nu pot proba ceva acolo, dai clasare cand ai timp liber, ca mai ai 100 de dosare de ancheta si daca nu faci nimic in ele o sa ai parte de "bucuriile" pe care ti le aduc controalele Inspectiei Judiciare.

Daca vii de dimineata pana seara la serviciu si mai apari la birou si in weekend, o sa dai clasarea dupa ce te ocupi de dosarele din care poti scoate un rechizitoriu. Iti dozezi timpul si resursele cum poti. Astea sunt conditiile in care lucram.

Tot astept de ani de zile sa iasa vreun judecator si sa spuna ca a fost santajat sau ca asupra lui s-au exercitat presiuni de DNA sa dea o anumita solutie intr-un dosar al DNA pe care-l judeca. Nu a aparut nici macar unul.

In cele mai multe dosare ancheta se desfasoara in rem, judecatorul nu afla ca e cercetat. Cum poti santaja pe cineva cand urmarirea penala e in rem nu e foarte clar.

Si sa nu uitam ca la inceput, in spatiul public, se vorbea de mii de magistrati tinuti captivi de DNA, cu dosare penale. Cele mai multe dosare penale s-au deschis ca urmare a plangerilor depuse de persoane nemultumite de solutiile primite in procedurile judiciare. Esti obligat sa deschizi un dosar penal, nu ai de ales.

Si mie mi-au facut unii mai multe plangeri, de majoritatea nici nu am stiut, am aflat cand, dupa mai multi ani, am primit clasarea, acasa. Uneori, am aflat de la oameni ca mi-au facut plangeri penale, au venit si mi-au spus-o. Ultima data mi-a facut o inculpata plangere penala ca am audiat martori cand avocatul sau era plecat in concediu, deci trebuia sa suspend ancheta ca domnul era in concediu. Nu ma deranjeaza, sa ma cerceteze cine vrea. Eu dorm bine.

Pana acum, asta cu santajarea judecatorilor e o palavra. Inca una.

Palavra, ziceti, dar avem o Sectie de investigare a magistratilor care pe acest argument a fost infiintata. Cum apreciati existenta si inceputul activitatii SIIJ?

Temerea e, in primul rand, ca SIIJ a aparut pentru aducerea in "matca lor constitutionala" a magistratilor cu gura mare sau care au deranjat oameni politici. Colegii spun ca activitatea din ultima perioada a sectiei nu risipeste aceste temeri.

Ca sa ajungi procuror la SIIJ, iti trebuie 18 ani de vechime in profesie, dar anii sunt relevanti numai daca i-ai muncit in compartimente operative. Daca ai activat in Ministerul Public pe la resurse umane, la protocol sau ai fost mai mult sef, ce garantie imi oferi mie ca faci o ancheta profesionista, ca nu produci incadrari juridice sa le zicem inedite?

Sunt curios ce au prezentat la mapa de lucrari o parte din cei care au fost selectati la SIIJ. In general, nu vorbesc de SIIJ, nu poti selecta un procuror intr-o structura importanta de parchet doar pentru ca si-a inregistrat colegii in discutii private, ca se penseaza ori ca sta incruntat cu ochelari pe nas.

Nu te poate ancheta un procuror care nu a vazut de vreo 10 ani un dosar penal, care nu a facut niciodata ancheta proprie. La interviul de selectare a procurorilor as fi vrut sa vad ca sunt intrebati candidatii, de exemplu, daca au promovat in functii de executie prin concurs, care sunt ultimele dosare importante solutionate, care sunt elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita sau abuz in serviciu. Intrebari privind parerea pe care candidatii o au despre ei insisi nu sunt relevante.

Care este diferenta dintre SIIJ si sectia pentru magistrati care exista in DNA?

DNA a avut o competenta extrem de redusa in ce-i priveste pe magistrati. Competenta DNA era data de nevoi specifice de ancheta in dosarele de coruptie. Nu se compara cu aceasta noua structura care are o competenta vasta.

SIIJ este insa o structura nefunctionala, cu stoc urias de dosare, cu personal insuficient, fara politie judiciara, fara extindere teritoriala, fara specialisti, fara o gramada de lucruri. Daca maine un judecator ia mita la Suceava sau la Timisoara, e linistit, e improbabil sa fie prins.

SIIJ a fost infiintata din cauza temerii ca DNA santaja judecatori ca sa obtina condamnari in dosarele instrumentate. De ce aceasta temere nu exista vizavi de SIIJ?

Revenind la protocoale, cum functionau echipele mixte cu SRI si cine facea urmarirea penala? Exista o teza larg raspandita ca aceasta cooperare SRI-DNA a reprezentat un imens abuz care a bagat la puscarie mii de nevinovati.

De "echipele operative comune" am auzit de abia dupa desecretizarea protocolului. Cuvantul "operativ" a fost tot timpul folosit cu referire la masuri de supraveghere tehnica. Probabil se refera la punerea la dispozitia procurorului a tehnicienilor si a aparaturii necesare pentru efectuarea masurilor de supraveghere.

Din cate stiu, cei de la structura centrala a DNA nu au citit protocolul, care a fost arhivat de Daniel Morar. Cel putin dupa anul 2010 nu stiu ca protocolul sa fi trecut prin mana vreunui procuror de executie. Nu cunosc ce s-a intamplat pe la serviciile teritoriale. Deci nu l-am citit decat atunci cand a aparut in presa. Cum puteam sa aplic un protocol pe care nu l-am citit, de al carui continut nu aveam habar?

Cineva cu rea-credinta a spus ca e vorba de echipe comune de ancheta. O astfel de interpretare contravine legii. Cum poti sa crezi ca mie imi facea ancheta un ofiter SRI? E o prostie si o jignire. Sunt capabil sa imi fac singur actele, nu e nevoie sa vina un ofiter SRI sa imi faca ordonantele sau adresele ori audierile. Actele de urmarire penala au fost facute exclusiv de procuror si de ofiterii de politie judiciara. Eu asa stiu ca au stat lucrurile. Nu am emotii din punctul asta de vedere.

SRI a facut doua lucruri pentru DNA, ambele perfect legale si constitutionale: a furnizat informatii si a oferit sprijin tehnic pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica. A furnizat informatii pentru ca asta e rostul unei structuri de informatii. Obligatia de a informa DNA e prevazuta, de exemplu, in art 14 din OUG 43/2002.

A sprijinit punerea in aplicare de procuror a mandatelor de interceptare si inregistrare a convorbirilor si comunicarilor telefonice pentru ca in Romania numai SRI putea si poate face astfel de interceptari.

Nu e ca si cand asemenea interceptari mai puteau fi facute si de alte structuri, iar tu ca procuror ai optat pentru sprijinul ilegal al SRI. Serviciul tehnic al DNA si orice alt serviciu tehnic (DIPI/DOS) doar s-au conectat la platforma SRI si au descarcat traficul rezultat din interceptare. Interceptarea si inregistrarea nu putea sa le faca decat SRI.

Din 2016, s-a introdus posibilitatea serviciilor tehnice (DNA/DIPI/DOS) de a opera de la distanta infrastructura SRI de interceptare, fara imixtiunea factorului uman al serviciului de informatii. Repet, si in prezent, interceptarea se face doar cu infrastructura SRI. Eu asa stiu ca stau lucrurile.

Procurorul nu poate proceda el insusi la interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice, are nevoie de sprijinul tehnic al unor ingineri, IT-isti etc. care nu sunt ofiteri de politie judiciara.

Primesc adrese de la instante si sunt intrebat cum am aplicat protocolul cu SRI. Le raspund ca nu am lecturat protocolul si le indic textele de lege pe care le-am aplicat.

Nu ma intereseaza daca infrastructura de interceptare e sau nu la SRI. Ideea e ca procurorii romani sa aiba la dispozitie toate mijloacele de ancheta pe care le au si ceilalti procurori europeni. La momentul actual, Politia Romana este incapabila sa ofere un sprijin tehnic adecvat parchetelor, activitatea de urmarire penala e serios afectata.

Aud tot mai des de sintagma "dosare facute pe protocoale". Se spune ca dosarele sunt abuzive, ca au fost facute pe protocoale, ca toata ancheta trebuie anulata fiindca in urmarirea penala a fost implicat SRI. Ce inseamna asta? Ce e abuziv?

Persoana cercetata e nevinovata doar pentru faptul ca am fost sesizat de SRI? Asta e abuzul? Actul de sesizare e egal cu zero, nu are nicio valoare probatorie. In dosar trebuie sa iti strangi probe, daca nu le gasesti, atunci dai clasare, iar actul de sesizare ramane doar o poveste nedovedita.

Cel vizat de ancheta e nevinovat doar pentru ca inregistrarea e facuta cu sprijinul tehnic al singurei autoritati care putea sa o faca? Asta e abuzul, asta e ingerinta in justitie?

Conteaza cu ce sprijin tehnic s-a facut interceptarea si inregistrarea, atata timp cat a existat un mandat de la judecator? Am vazut diversi comentatori publici, avocati etc, care sustineau ca inregistrarile facute de procurorii DNA au fost ilegale. Cum e ilegala o inregistrare autorizata de judecator?

Una dintre prevederile contestate ale protocolului din 2009 se refera la faptul ca procurorul ar fi trebuit sa comunice SRI ce a facut cu sesizarile primite. Nici aceasta nu e ingerinta?

Protocolul din 2009 la care faceti referire a reprodus mai multe texte din diverse legi, in exprimari aproximative care puteau duce la interpretari discutabile. CCR a constatat ca unele articole din protocol adauga la lege, in sensul ca transfera competenta de la Ministerul Public la SRI, ca a existat o diminuare a rolului procurorului, ca SRI si-ar fi asumat atributii pe care nu i le poate da decat legea.

Nu stiu ca vreun procuror DNA sa fi dat raportul la SRI despre cum conduce ancheta, nu stiu sa fi existat "planuri de actiune comuna" (de ancheta) si "echipe operative comune" (pentru efectuarea anchetei) . Soarta constitutionala a articolelor care privesc aceste chestiuni e irelevanta pentru anchetele efectuate de DNA. Eu nu am cunostinta ca ele sa se fi aplicat.

Articolele din protocol la care se refera CCR ar putea fi interpretate si altfel decat in decizia 26/2019. "Echipele operative comune" se pot referi la tehnicienii SRI care opereaza echipamentele de specialitate si care au fost pusi la dispozitia DNA pentru a asigura sprijin tehnic ori la ofiterul de legatura cu acesti tehnicieni si care, in plus, iti furniza informatiile cerute. In aceasta acceptiune, lucrurile mi se par in regula.

"Plan de actiune comun" se poate referi la stabilirea de procuror a strategiei de interceptare si de localizare ori de montare a echipamentelor tehnice, comunicarea acestei strategii tehnicienilor SRI, stabilirea posibilitatilor tehnice de aducere la indeplinire a solicitarilor procurorului. Degeaba vrea procurorul daca tehnic nu se poate.

Comunicarea de catre procuror daca o sesizare a fost sau nu utila e o chestiune de curtoazie, nu una de imixtiune in justitie. Cred ca SRI dorea sa afle daca sesizarile lor erau sau nu utile, isi faceau si ei evaluari interne, sa vada in ce au investit banii. Amintesc ca DIPI trimitea note informative insotite de formulare si te rugau sa le completezi, sa le dai calificative, sa le spui cum a fost sesizarea: buna/foarte buna/inutila (ceva in sensul acesta).

Nu a existat vreodata un astfel de feedback. Eu nu am cunostinta de asa ceva. In nici un caz nu se pune problema ca un procuror sa fie obligat sa dea raportul unor ofiteri de informatii despre ce face el in dosare, adica nu exista o relatie de subordonare a procurorului.

Eu nu am trait o astfel de experienta. Relatia mea cu ofiterii de informatii era urmatoarea: ceream informatii si ei mi le furnizau, daca le aveau. In plus, m-au sprijinit pe partea tehnica, privind mandatele de supraveghere tehnica.

Pe mine ma intereseaza doua lucruri: daca SRI putea trimite informari DNA si daca putea acorda exclusiv sprijin tehnic pentru punerea in executare de procuror a mandatelor de supraveghere tehnica. Furnizarea de informatii e perfect constitutionala, nu cred ca o poate contesta cineva de buna credinta.

In ce priveste sprijinul tehnic, decizia CCR nr. 26/2019, in paragraful 156 mentioneaza: "In consecinta, sprijinul/suportul/concursul tehnic nu poate fi echivalat cu o activitate de cercetare penala, specifica organelor de urmarire penala. De aceea, indiferent de faptul ca sprijinul tehnic, acordat in temeiul Legii nr. 14/1992, a vizat perioada de activitate a Codului de Procedura Penala din 1968 sau a noului Cod de Procedura Penala, Curtea retine ca acest sprijin nu putea fi valorificat ca o activitate de cercetare penala." Deci sprijinul tehnic e in regula.

Paragraful 163 face o distinctie intre punerea in executare a mandatelor si sprijinul tehnic, distinctie care mie nu imi este foarte clara: "In acest sens, Curtea a retinut ca, in Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, si-a fundamentat solutia din perspectiva persoanelor care pun in executare mandatul de supraveghere tehnica, iar nu din perspectiva persoanelor care asigura suportul tehnic pentru realizarea activitatii de supraveghere tehnica.".

Suntem aub amenintarea a doua ordonante: cea privind repunerea in termen pentru contestatia in anulare si cea privind modificarile CP si CPP. Daca vor intra in vigoare, care vor fi cele mai grave efecte?

Se vor redeschide zeci sau sute de dosare pe care ICCJ nu are timpul fizic de a le judeca inainte de implinirea termenului de prescriptie. Cel mai probabil, majoritatea dosarelor se vor inchide apoi, ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale. Reamintesc ca se intentioneaza si reducerea termenelor de prescriptie, ca rezultatul sa fie destul de clar.

Nu inteleg cum poti spune ca e nevinovat cineva doar pentru ca e discutabila desemnarea unuia din judecatorii din complet. Aici nu vorbim de ipoteza in care o persoana a fost judecata de doi judecatori in loc de 5.

Daca intra in vigoare preconizatele modificari legislative, o pleiada de baieti orientati in viata scapa de raspundere penala, dupa ce au devalizat companii nationale, dupa ce s-au imbogatit din folosirea functiei publice pe care au ocupat-o vremelnic. Zeci de dosare se inchid in faza de urmarire penala sau in faza de judecata.

Modificarile privind prescriptia raspunderii penale fac prapad si nu sunt cerute de vreo decizie a CCR. Termenele de prescriptie sunt atat de reduse incat pe viitor orice ancheta complexa e practic imposibila. Se naste o cvasi-imunitate.

De regula, faptele se descopera la cativa ani de la savarsirea lor, cand se schimba puterea politica si se fac controale administrative. Dar nu mai e timp pentru efectuarea anchetei si pentru parcurgerea unui ciclu procesual.

Procurorii nu pot efectua obiectiv ancheta urgent (care presupune expertize, audieri, comisii rogatorii internationale etc.), parchetele nu au resursele materiale si umane necesare, iar procedura de judecata e greoaie, dureaza cativa ani. Normele procedurale care au incercat sa imprime celeritate proceselor penale au fost declarate neconstitutionale. In plus, judecatorii sunt coplesiti de dosare.

Daca intra in vigoare ordonantele puse in circulatie de ministrul de Justitie, DNA e pe buza prapastiei. O gramada de fapte sunt scoase din competenta sa, fara sa poata fi incadrate in alte texte de lege, urmand sa revina spre solutionare unor structuri de parchet care nu ar putea sa le ancheteze vreodata (nu au specialisti, nu au procurori cu experienta, nu au politie judiciara proprie etc).

Mai mult, faptelor de anchetarea carora mai ramane sa se ocupe DNA li se stabilesc sanctiuni derizorii si termene de solutionare imposibile, nerealiste. Va fi o veselie maxima in lumea infractionala. O stam si o sa ne uitam cum se practica jaful si nu o sa putem obiectiv sa facem nimic. Fiecare se va descurca pe cont propriu, cum va putea.

Ideea e ca aceste modificari, desi menite sa puna piedici anchetelor de mare coruptie, o sa afecteze si celelalte cauze, de la alte pachete, nu doar de la DNA.

Cei care au riscat si au strans averi din banul public, din mita se pare ca au fost inspirati. Noile modificari legislative ii ajuta. Asta vrea poporul roman? Daca da, atunci trebuie sa respectam vointa poporului suveran. De asta zic ca un referendum in care sa aflam ce vrea poporul e foarte important.

Decizia CCR care a inlaturat-o pe Laura Codruta Kovesi de la conducerea DNA a schimbat si statutul procurorilor, subordonati de atunci explicit ministrului Justitiei. Va simtiti independenta afectata? A aparut un fel de jupan al sistemului judiciar in persoana ministrului?

Deciziile CCR ma ingrijoreaza de ceva vreme. Presedintele statului, omul cu cea mai mare reprezentativitate, pare transformat in secretarul ministrului Justitiei, o persoana numita politic, nu aleasa. Prin astfel de interpretari inedite ale Constitutiei poti schimba felul republicii. Aici se poate deschide o alta discutie, daca nu e cazul sa avem o curte constitutionala dincolo de suspiciuni privind partizanatul politic.

Chestiunea e rezolvabila prin selectarea judecatorilor doar din randul magistratilor cu experienta si a profesorilor universitari. Dupa ce ai dat galeti la babe si pungi cu faina ca sa fii votat, e greu sa mai sustii ca poti deveni judecator credibil la Curtea Constitutionala. Asta ca idee de principiu, nu ma refer la cineva anume.

O alta solutie ar fi ca rolul Curtii Constitutionale sa fie preluat de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Revenind la intrebare, nu cred ca un ministru al Justitiei trebuie sa fie animat de dorinta de a fi perceput drept jupan peste procurori. Asta vrea reforma prin modificarile la Legile Justitiei?

In principiu, un ministru nu trebuie sa aiba suparari ca procurorii nu stau in ghiocel in fata sa. Nu vreau sa ma intorc 20 de ani in timp, atunci cand prindeai un politician beat la volan si trebuia sa suni la prefect si sa ceri voie sa-l anchetezi.

Am vazut proiectele manageriale ale celor care au participat la o procedura organizata de ministrul Justitiei pentru ocuparea unor functii inalte din parchet. Unii citau din zicerile ministrului ca din Mao, m-a ingrijorat tendinta asta aparuta dupa decizia CCR.

Inca ceva: e inacceptabil sa dai ordonante de urgenta pentru rezolvarea unor suparari personale fata de sefi din conducerea unor parchete si pentru a-i marginaliza pe procurorii din CSM, doar pentru ca nu dau "avizul corect", adica acela pe placul ministrului.

Cu toata dragostea, dar nu asa se procedeaza intr-un stat de drept.

Revine periodic in atentie chestiunea statutului procurorilor. In astfel de discutii la TV s-a implicat si ministrul Justitiei. Se spune repetat ca "abuzurile" procurorilor, efectuarea unor anchete politice ar disparea daca s-ar schimba statutul procurorilor, daca nu ar mai fi magistrati.

Deci pentru a nu mai avea anchete politice procurorii trebuie trecuti sub control politic. Explicati-o pe asta! Competenta procurorilor e stabilita prin norme de procedura penala, acolo umbli daca sunt derapaje, nu la statutul procurorilor, nu-i faci anexa unui partid.

Cum vedeti ca procuror DNA cele intamplate la Ploiesti si Oradea? Simple campanii de presa, grave derapaje?

Ce s-a intamplat la Ploiesti nu as comenta ca sunt anchete, cercetari in curs. In ce priveste colegii de la Oradea, au fost controale peste controale, si interne, si facute de Inspectia Judiciara. Ele sunt binevenite. Nu s-a gasit nimic ilegal, nu au fost identificate abateri disciplinare. In aceste conditii, poate cineva sa-i acuze pe procurorii de acolo de abuzuri? Daca te-a condamnat instanta si nu s-a constatat ca e ceva ilegal...nu mai merg discutiile despre abuzuri.

Colegul Ciprian Man a cerut public judecatorilor din Oradea sa iasa si sa spuna daca i-a santajat, daca le-a cerut sa dea anumite solutii in dosare. Nu a iesit nimeni. Ati mai auzit ceva? In ce-i priveste pe colegii de la Oradea se spun atatea minciuni ca pica vrabia de pe creanga.

Am vazut la televizor un avocat condamnat pentru ca a cerut bani unui client sa intervina la un judecator. Domnul suspina pe fundal muzical si povestea drama prin care a trecut, cum a facut puscarie, ce complot si ce razbunari l-au vizat, dar nimeni din studiou nu l-a intrebat: "Domnule, dumneata ai fost sau nu inregistrat cerand si primind bani pentru interventii la judecator?". Lucrurile s-ar fi lamurit foarte repede.

Am tot spus-o: cei care se pretind victime ale DNA sa isi publice dosarul, sa vada lumea despre ce e vorba, sa isi poata forma un punct de vedere. Numai asa poti constata ce a fost acolo: incompetenta, rea-credinta sau e pur si simplu o campanie de presa menita sa-i discrediteze pe procurori.

Cine a gresit sa fie tras la raspundere, dar pe fapte probate, nu pe vorbe.

DNA pare ca trece printr-o criza profunda, nu mai apar dosare, atitudinea conducerii este mai degraba defensiva. Ce se intampla acum in DNA, este o institutie distrusa?

Lumea nu mai sesizeaza fapte de coruptie, se intentioneaza si introducerea unor noi restrictii pentru cei care vor sa depuna denunturi. De regula, oamenii denunta fapte penale pentru obtinerea unor beneficii juridice, nu din patriotism.

Inspectiile de stat, organele cu atributii de control, pastorite de oameni numiti politic, nu prea ne sesizeaza, nu sunt asteptari prea mari. De la serviciile de informatii nici nu mai stiu de cand nu am primit informatii.

Am vazut la televizor seful unei comisii parlamentare care spunea ca trebuie reglementata interdictia serviciilor de informatii de a mai sesiza parchetele cu privire la savarsirea de infractiuni. Eu, ca procuror, de unde sa aflu de fapte penale? Din stele? Dau in bobi? Citesc anchete de presa?

Nu mai apar dosare pentru ca sesizari utile sunt tot mai putine, iar infractorii au devenit mai abili, au invatat din mediatizarea anchetelor: spagile se dau prin off-shore-uri, se folosesc interpusi etc. E tot mai greu sa strangi probe.

Lumea e si destul de demoralizata, eu insumi sunt. Am o gramada de dosare in instanta si in ancheta care vor fi facute praf de modificarile dispozitiilor legale privind prescriptia si abuzul in serviciu. Ani de munca se duc pe conducta.

Resursele DNA nu sunt spectaculoase, ne descurcam cu ce avem, daca si legislatia nu este deranjata, se vor face anchete, dar mai greu. Important e sa fie riguros instrumentate, sa nu ajungem la achitari. Daca un om plimbat prin instante e achitat ca fapta nu exista se intoarce impotriva ta, ca procuror, si ia casa de pe tine.

V-ati gandit sa plecati din DNA, poate chiar din magistratura?

Idei de a pleca din DNA am mai avut. Inca ma mai bantuie. E frustrant sa vezi ca muncesti ani de zile degeaba.

Stiu un caz in care, dupa ce se gaseau probe, aparea intr-o comisie parlamentara un amendament la legislatia procesual penala care impiedica folosirea probei respective. De vreo doua sau trei ori s-a intamplat asta, nu cred ca a fost o coincidenta. Nu poti functiona in conditiile astea, e o bataie de joc la adresa muncii tale de procuror, e frustrant.

Din magistratura nu am de gand sa plec, dar ma ia uneori o lehamite crunta. Ceea ce ma intristeaza insa e pozitia unor colegi magistrati carora nu le pasa ca sunt folositi in campanii de presa, care sunt obisnuiti ai studiourilor de televiziune unde se spun tot felul de baliverne, in anturaje nefrecventabile.

Ceea ce am spus astazi, aici e punctul meu de vedere si al AMASP, asociatia profesionala din care fac parte, nu al institutiei in care lucrez. Parca vad ca o mare doamna de la Cluj, care-si posteaza imagini cu halba in mana, o sa ma injure, o sa se minuneze ca a trait sa vada si obraznicia asta: un procuror care sa-si permite sa spuna ceva de judecatori, de ministrul Justitiei sau de presedinta CSM. Asa ceva nu "se exista", parol!

Declarațiile preotului Nicolae Tănase sunt ”o invitație la viol”. Ministra Justiției intervine

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a spus, referitor la afirmaţiile preotului Nicolae Tănase de la Valea Plopului potrivit cărora fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...