Klaus Iohannis mai are geaca rosie?

Putin probabil ca alegerile de astazi pentru sefia CSM pentru anul 2018 sa aduca mari surprize. Deci este foarte probabil ca viitoarea presedinta a CSM sa fie judecatoarea Simona Marcu, reprezentanta ICCJ, chiar fara contracandidat.

Despre doamna Marcu cred ca spune cam totul faptul ca este cea care a cerut ca procurorul general Augustin Lazar sa fie verificat de Inspectia Judiciara pentru felul in care a comunicat public pe tema OUG 13, iar DNA pentru faptul ca a indraznit sa ancheteze circumstantele emiterii OUG 13.

Dna judecator Marcu, care, potrivit declaratiei de avere, are proprietati importante in Teleorman, este o adversara de traditie a zonei DNA - anticoruptie, iar in CSM face corp comun cu Gabriela Blatag si Lia Savonea, grup sustinut frenetic de Antena 3.

Cheia alegerii dnei Marcu in fruntea CSM este presedinta ICCJ, Cristina Tarcea, personaj extrem de alunecos. Sa ne aducem aminte, de exemplu, ca dna Tarcea a facut parte din grupul judecatoarelor care a boicotat sedinta in care trebuia discutata raportul de audit negativ privind conducerea Inspectiei Judiciare, salvand actuala conducere a IJ care a dus aceasta institutie in scandaluri fara precedent, si a votat in CSM pentru un aviz pozitiv cu observatii pentru Legile Justitiei, acum atacate la CCR de chiar ICCJ.

Avand in vederea sustinerea dnei Tarcea pentru Simona Marcu, actuala presedinta CSM, Mariana Ghena, care reprezinta la randul sau ICCJ, s-a temut sa o infrunte pe sefa ICCJ si s-a alaturat dnei Marcu, care i-a fost adversara tot anul trecut.

In aceste conditii este foarte greu de crezut ca prezenta dlui Iohannis la sedinta CSM sa schimbe o alegere care va complica si mai mult anul aceasta din punctul apararii justitiei. Ceea ce insa presedinte poate si in opinia mea ar trebui sa faca este sa foloseasca prilejul pentru a lansa primele mesaje clare pro-justitie pentru bataliile care urmeaza.

Lunile urmatoare vor marca o acutizare a luptei in zona justitiei. Cat de dure vor fi accentele ei depinde in buna masura de soarta lui Liviu Dragnea in fruntea PSD, dar nu am nicio indoiala ca si fara el PSD va presa cat va putea pentru ciuntirea justitiei.

In prima linie sunt Legile Justitiei, 303, 304 si 317, adoptate de Parlament la sfarsitul anului trecut dupa un simulacru de dezbatere si procedura, cu avizul negativ al CSM, in pofida protestului cvasiunanimitatii sistemului judiciar si a criticilor vehemente ale partenerilor externi.

Legile au fost atacate la CCR de PNL, USR si sectiile unite ale ICCJ. Vor fi dezbatute in 23 ianuarie, dupa cum dl Dragnea stia chiar inainte de anuntul oficial privind data dezbaterii.

Din informatiile mele, impartirea facuta de Valer Dorneanu arata cam asa: sesizarile pe Legea 303 - raportor Mona Pivniceru, pe Legea 304 - Daniel Morar si pe Legea 317 - Livia Stanciu.

Avand in vedere complexitatea spetelor este destul de putin probabil ca CCR sa anunte si decizia pe 23 ianuarie, deci cu minimum o amanare, plus termenul necesar pentru redactarea motivarii, deciziile vor fi publicate in Monitorul Oficial cel mai devreme in prima jumatate a lui februarie.

Admiterea uneia sau mai multor sesizari ar avea ca efect trimiterea cauzelor inapoi in Parlament pentru corectare. Daca totul va fi respins, ceea ce avand in vedere macar obiectiile ICCJ ar fi un abuz grosolan, legile vor merge la presedinte. Care la randul sau are voie sa sesizeze CCR pe alte temeiuri decat cele deja invocate. Ceea ce ar presupune inca o pauza de cel putin trei saptamani pana la o decizie publica in MOf.

Daca CCR respinge totul din nou, presedintele are la dispozitie 20 de zile in care poate promulga sau poate trimite legile inapoi in Parlament. Abia dupa ce i se intorc de acolo, are obligatia sa le promulge. Deci vom ajunge in aprilie. Si, desigur, in tot acest timp presedintele poate sesiza Comisia de la Venetia.

Dar nu totul se reduce la batalia pe Legile Justitiei. Vedem un efort constant al PSD- ALDE pentru mutilarea Codurilor Penale, de diferite gravitati si nu am nicio indoiala ca ele vor continua cu aceeasi intensitate in viitoarea sesiune a Parlamentului.

Exista presiuni mari pe ministrul Justitiei sa ceara revocarea din functie a procurorului sef DNA, Laura Codruta Kovesi, solicitare care tot la presedinte ar ajunge.

Cat de grava este situatia o arata si cele doua articole dedicate asaltului asupra justitiei din Romania de doua dintre cele mai importante ziare din lume, New York Times si Washington Post, care trateaza chestiunea chiar intr-un editorial semnat de intreg consiliul editorial al prestigioasei publicatii.

In aceste conditii este esential pentru presedintele Romaniei, atat in plan intern cat si extern, sa lanseze semnalul de lupta pentru ceea ce, indiferent de sustinerea partenerilor, numai romanii pot sa apere, adica justitia. O atitudine ferma, apasata, dura, ar fi mesajul public pentru parteneri ca au cel putin un partener institutional in Romania care poate fi sustinut in apararea justitiei.

Daca dl Iohannis va alege din nou sa se scalde in formule caldute, mai degraba sa bifeze luari de pozitie decat sa le asume, asa cum a fost in cazul bugetului pe 2018, daca nu va scoate de la naftalina geaca rosie, ma tem ca nimic nu va putea sa se opuna tavalugului PSD-ALDE. Dar acesta nu va strivi doar Romania, ci si mandatul domniei sale.

Gabriela Firea a intrat în campanie electorală încă din prima zi de la nominalizare: „Acum avem o şansă în plus. Votul trebuie să fie util”

Preşedintele PSD Bucureşti, Gabriela Firea, proaspăt desemnată candidatul social-democraților la Primăria Capitalei, și-a început deja discursurile de candidat, marți, 23 aprilie, la nici...

Ciolacu, dragoste cu năbădăi cu Firea. Uite catastrofa, nu mai e catastrofa

A ieșit domnul Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, la o conferință de presă alături de Gabriela Firea, să spună în fața tuturor cât este de deșteaptă și frumoasă,...